Coridorul Vertical se extinde spre Balcanii de Vest. România își consolidează rolul de hub regional de gaze
România își consolidează poziția pe harta energetică a Europei după extinderea Coridorului Vertical către Balcanii de Vest. Memorandumul de Înțelegere prin care Macedonia de Nord și Serbia au fost incluse în inițiativă a fost semnat pe 4 septembrie 2026, la Salonic, în cadrul Forumului de Energie pentru Europa de Sud-Est (SEEF).
La două zile de la semnarea acordului, apar și elemente care arată mai clar miza concretă a proiectului: infrastructura Coridorului Vertical este pregătită să transporte volume tot mai mari de gaze pe direcția sud-nord, iar capacitățile de interconectare dintre Grecia, Bulgaria, România și Macedonia de Nord urmează să crească etapizat în următorii ani.
Serbia și Macedonia de Nord intră în Coridorul Vertical
Prin noul Memorandum de Înțelegere, operatorii de transport gaze NOMAGAS din Macedonia de Nord și Transportgas Serbia se alătură inițiativei regionale.
Coridorul Vertical reunește acum operatori din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Republica Moldova, Macedonia de Nord și Serbia, alături de operatorii greci DESFA și Gastrade.
Obiectivul este dezvoltarea unei rute energetice nord-sud capabile să transporte gaze din surse diversificate către piețele din Europa de Sud-Est și Centrală, inclusiv către Ucraina și Republica Moldova.
Extinderea spre Balcanii de Vest este importantă deoarece transformă Coridorul Vertical dintr-o simplă rută de transport într-o rețea regională de interconectare, în care statele participante își pot utiliza mai flexibil infrastructurile și pot beneficia de mai multe surse și rute de aprovizionare.
România, în centrul noii arhitecturi energetice
La ceremonia de la Salonic a participat și Cristian-Silviu Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, care a subliniat că securitatea energetică trebuie privită ca o componentă a securității naționale.
Bușoi a arătat că investițiile realizate de Transgaz pentru creșterea interconectivității oferă României mai multe opțiuni în regiune și în Uniunea Europeană și pot contribui la reducerea dependențelor externe.
Pentru București, miza este cu atât mai mare cu cât România dispune de perspectiva unor volume importante de gaze provenite din Marea Neagră.
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a afirmat că extinderea Coridorului Vertical către Serbia și Macedonia de Nord reprezintă un nou nivel de maturitate pentru proiect și poate contribui la dezvoltarea unui sistem energetic regional mai integrat și mai competitiv.
Un element important apărut în ultimele săptămâni este creșterea programată a capacităților de transport pe principalele interconectări.
La punctul Kulata/Sidirokastro, dintre Grecia și Bulgaria, capacitatea tehnică urmează să ajungă la aproximativ 93 milioane kWh/zi în anul gazier 2026/2027, urmând să crească ulterior la aproximativ 102,8 milioane kWh/zi.
Și mai important pentru România este punctul Negru Vodă 1/Kardam, de la granița româno-bulgară. Capacitatea tehnică este programată să crească până la aproximativ 296,8 milioane kWh/zi începând cu anul gazier 2027/2028, după punerea în funcțiune a unor lucrări de infrastructură din Bulgaria și modificarea sensului de operare al stației de comprimare Kardam.
La rândul său, capacitatea de transport din Bulgaria către Macedonia de Nord, prin punctul Kyustendil/Zidilovo, ar urma să crească la aproximativ 38,7 milioane kWh/zi din 2027/2028.
Aceste valori reprezintă capacități tehnice ale infrastructurii, nu volume de gaze care vor circula efectiv în fiecare zi. Ele indică însă potențialul suplimentar al rețelei și posibilitatea de a transporta volume mai mari atunci când există cerere și capacitatea este rezervată de participanții la piață.
Gaz lichefiat din SUA și alte surse, pe aceeași rută
Unul dintre obiectivele declarate ale dezvoltării Coridorului Vertical este facilitarea accesului Europei de Sud-Est la gaze provenite din surse alternative.
Bulgartransgaz a anunțat că progresul lucrărilor permite creșterea capacităților de transport și creează condițiile pentru aducerea unor cantități suplimentare de gaz natural lichefiat (LNG), inclusiv din Statele Unite, către Bulgaria, regiune și mai departe către piețele europene.
Astfel, Coridorul Vertical este gândit nu doar ca infrastructură pentru transportul gazelor, ci ca o alternativă strategică la rutele tradiționale de aprovizionare și ca instrument pentru reducerea dependenței de gazul rusesc.
În același timp, operatorii implicați au stabilit să continue cooperarea pentru optimizarea infrastructurii existente, dezvoltarea unor noi capacități, creșterea fluxurilor bidirecționale și extinderea capacităților transfrontaliere.
Neptun Deep poate crește importanța României
Pentru România, una dintre cele mai importante mize pe termen mediu este legătura dintre Coridorul Vertical și producția de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
Romgaz și Transgaz au prevăzut încă din 2023 capacitatea necesară pentru ca gazele produse în Neptun Deep să poată intra în Sistemul Național de Transport, contractul de transport fiind stabilit pentru perioada septembrie 2026 – septembrie 2042.
Potrivit calendarului oficial al proiectului, producția de gaze din Neptun Deep este așteptată să înceapă în 2027. Gazele vor intra în sistemul național prin infrastructura dezvoltată de Transgaz, inclusiv gazoductul Tuzla–Podișor.
Asta înseamnă că România ar putea ajunge să aibă simultan două avantaje strategice: propriile resurse importante din Marea Neagră și o infrastructură regională extinsă prin care gazele pot fi transportate către alte piețe europene.
Un proiect cu miză geopolitică
La ceremonia de la Salonic au fost prezenți și reprezentanți ai administrației americane, inclusiv ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, precum și Joshua Volz, trimisul special al Departamentului american pentru Energie pentru integrare energetică.
Prezența oficialilor americani subliniază dimensiunea geopolitică a proiectului. Coridorul poate facilita accesul Europei Centrale și de Est la surse alternative de gaze și poate consolida infrastructura energetică a statelor aflate pe traseu.
Pentru România, miza nu este doar tranzitul de gaze. Dezvoltarea interconectărilor și creșterea capacităților pot transforma poziția geografică a țării, rețeaua Transgaz și viitoarele gaze din Neptun Deep într-un avantaj economic și strategic regional.
Semnarea de la 4 septembrie reprezintă, astfel, mai mult decât extinderea unui acord între operatori de transport. Este o nouă etapă în construirea unei rețele energetice nord-sud care leagă Mediterana de Europa Centrală și de Est și care include acum și Balcanii de Vest.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
