Cseke Attila avertizează: „România nu are încă rectificare bugetară. Trebuie să avem un guvern cu puteri depline”
România a ajuns în 9 septembrie fără rectificare bugetară, iar Guvernul interimar începe să se lovească de limitele pe care le are în gestionarea finanțelor statului. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, avertizează că situația devine urgentă și susține că interesul României este instalarea cât mai rapidă a unui guvern cu puteri depline.
Cseke Attila atrage atenția că lipsa unui guvern învestit și a unei majorități parlamentare stabile poate începe să producă efecte concrete în funcționarea statului.
„În continuare, chiar dacă astăzi are o probabilitate foarte mică, noi credem că soluția era o coaliție mare cu cele patru formațiuni, care să asigure și o majoritate parlamentară în Parlament și care să dea un anumit parcurs guvernului. Un guvern care va avea o majoritate la investire și după care s-ar putea să nu aibă această majoritate, vor avea anumite probleme, dar totul este mult mai bine decât interimatul de astăzi”, a declarat Cseke Attila, explicând că, în lipsa unei majorități clare, în Parlament se pot forma majorități conjuncturale care să aprobe diverse proiecte legislative.
România a ajuns în septembrie fără rectificare bugetară
Unul dintre cele mai importante semnale trase de ministrul interimar al Sănătății este legat de rectificarea bugetară.
„Eu vreau să vă spun că suntem în 9 septembrie și nu avem rectificare bugetară, ceea ce se întâmplă în iulie-august, cel târziu la începutul lui septembrie și trebuie să avem un guvern cu puteri de plină, care să poată să facă această rectificare bugetară, pentru că este nevoie de rectificare bugetară”, a subliniat Cseke Attila.
Potrivit acestuia, rectificarea ar fi trebuit realizată în mod normal în perioada iulie-august sau, cel târziu, la începutul lunii septembrie.
Întârzierea nu este una pur administrativă. Prin rectificare, Guvernul ajustează bugetele instituțiilor în funcție de necesitățile apărute în cursul anului, redistribuind bani acolo unde cheltuielile sunt mai mari decât estimările inițiale.
Iar în cazul Ministerului Sănătății, miza este direct legată de funcționarea unor servicii esențiale.
Ambulanțele și UPU, în centrul problemei
Cseke Attila a dat ca exemplu situația Ministerului Sănătății, unde este nevoie de bani suplimentari pentru acoperirea cheltuielilor până la sfârșitul anului.
Printre serviciile care trebuie finanțate se află serviciile de ambulanță județene și unitățile de primire a urgențelor (UPU).
Problema este că bugetul aprobat pentru 2026 nu acoperă, potrivit ministrului, toate cheltuielile necesare funcționării acestor servicii până la finalul anului.
„Avem nevoie la Ministerul Sănătății de rectificare bugetară pentru a asigura cheltuielile necesare funcționării în continuare, în această toamnă, până la sfârșitul anului, a serviciilor de ambulanțe județene, a unităților de primire urgență”, a explicat Cseke Attila.
Este, probabil, cel mai concret exemplu al modului în care criza politică poate începe să se transforme într-o problemă administrativă.
Pentru un cetățean, absența unui guvern cu puteri depline poate părea o problemă abstractă, de la București. Pentru un serviciu de ambulanță sau pentru un UPU, însă, problema se poate traduce în bani care trebuie găsiți pentru funcționarea serviciului până la sfârșitul anului.
Cseke Attila susține că varianta ideală ar fi fost formarea unei coaliții largi, cu cele patru formațiuni politice, care să asigure o majoritate parlamentară stabilă.
Chiar și în situația în care un asemenea guvern ar ajunge ulterior să piardă o parte din susținerea parlamentară, Cseke consideră că situația ar fi preferabilă actualului interimat.
Cseke Attila avertizează și asupra unui alt efect al actualului blocaj. Fără o majoritate politică stabilă, Parlamentul poate ajunge să funcționeze pe baza unor alianțe temporare, formate în funcție de fiecare proiect.
Aceste „majorități conjuncturale” pot aproba proiecte care, în absența unei strategii politice coerente a unei majorități guvernamentale, pot schimba direcția politicilor publice.
Este unul dintre motivele pentru care ministrul consideră că problema formării Guvernului nu mai poate fi tratată doar ca o negociere politică între partide.
Cu fiecare săptămână de întârziere, crește presiunea asupra administrației și asupra bugetului.
