Cele mai mici pensii medii din țară se înregistrează în 3 județe din Moldova: Botoșani, Vrancea și Vaslui
Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu doar 0,3% față de primele trei luni ale anului, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În același timp, numărul mediu al pensionarilor a continuat să scadă, iar puterea de cumpărare a pensiilor s-a diminuat.
În perioada aprilie-iunie 2026, România a avut, în medie, 4,913 milioane de pensionari, cu aproximativ 7.000 mai puțini decât în trimestrul I. Dintre aceștia, 4,573 milioane erau pensionari de asigurări sociale de stat, cu 4.000 mai puțini față de trimestrul precedent.
Deși pensia medie lunară a crescut nominal cu 0,3%, până la 2.942 de lei, evoluția nu înseamnă automat o creștere a nivelului de trai. Indicele pensiei medii reale a fost de 98,1%, ceea ce indică o diminuare a puterii de cumpărare în raport cu evoluția prețurilor.
Pentru pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat, pensia medie brută a fost de 2.821 de lei, iar pensia medie nominală netă a ajuns la 2.700 de lei. Față de trimestrul anterior, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu numai 0,04%.
Raportată la aceeași perioadă din 2025, pensia medie lunară a fost, de asemenea, cu 0,3% mai mare. Același procent de creștere a fost înregistrat și în cazul pensiei medii de asigurări sociale de stat.
CITESTE SI: Pensii de serviciu în iulie 2026: aproape 12.000 de beneficiari. Magistrații au cele mai mari pensii
Datele statistice arată și diferențe importante între principalele categorii de pensionari. Pensia pentru limită de vârstă reprezintă categoria dominantă, cu 80,7% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. Urmează beneficiarii pensiilor de urmaș, cu 9,6%, și pensionarii cu pensii de invaliditate, cu 8%. Pensiile anticipate și anticipate parțial reprezintă doar 1,6% din total.
În cazul pensionarilor pentru limită de vârstă, femeile reprezintă 55% din total, respectiv aproximativ 2,174 milioane de persoane. Cu toate acestea, femeile primesc, în medie, pensii mai mici decât bărbații în toate categoriile de pensii.
Cea mai importantă categorie, cea a pensiilor pentru limită de vârstă, evidențiază și una dintre cele mai mari diferențe între femei și bărbați: pensia medie aferentă femeilor reprezintă doar 63% din cea primită de bărbați.
Diferența este și mai accentuată în cazul pensiilor anticipate și anticipate parțial, unde pensia medie a femeilor reprezintă 60,8% din pensia medie a bărbaților. La pensiile de invaliditate de gradul II, diferența este mai redusă: 1.061 de lei pentru femei, comparativ cu 1.310 lei pentru bărbați.
O altă problemă evidențiată de statistica oficială este discrepanța uriașă dintre județe. Pensia medie de asigurări sociale de stat variază cu 1.350 de lei între județul cu cea mai mică valoare și cel cu cea mai mare valoare.
Cele mai mici pensii medii sunt înregistrate în județele Botoșani – 2.229 de lei, Vrancea – 2.274 de lei și Vaslui – 2.285 de lei. La polul opus se află municipiul București, cu o pensie medie de 3.579 de lei, județul Hunedoara – 3.498 de lei și județul Brașov – 3.331 de lei.
Diferențele teritoriale sunt și mai relevante dacă sunt analizate în paralel cu numărul de salariați. La nivel național, raportul dintre pensionarii de asigurări sociale de stat și salariați a fost de 8 pensionari la 10 salariați.
În unele județe, însă, presiunea asupra sistemului este mult mai mare. În Teleorman există 15 pensionari la fiecare 10 salariați, iar în Vaslui raportul este de 14 pensionari la 10 salariați. În București și Ilfov, situația este radical diferită: doar 4 pensionari la 10 salariați.
Un alt indicator important îl reprezintă raportul dintre pensia netă și câștigul salarial mediu net. Pensia medie nominală netă pentru limită de vârstă a reprezentat 52,5% din câștigul salarial mediu net, față de 57,9% în trimestrul precedent.
În același timp, aproape 886.000 de pensionari au beneficiat în trimestrul al doilea din 2026 de indemnizația socială destinată pensionarilor cu venituri reduse.
Mai exact, numărul beneficiarilor a fost de 885.900 de persoane. Dintre aceștia, 844.100 proveneau din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 18,5% din totalul pensionarilor din acest sistem.
Alți 37.900 de beneficiari proveneau din rândul pensionarilor din fostul sistem al agricultorilor, ceea ce înseamnă 35,5% din totalul pensionarilor agricultori. În sistemul militar au fost înregistrați 3.900 de beneficiari ai indemnizației sociale, echivalentul a 1,7% din totalul pensionarilor militari.
Datele INS conturează astfel o imagine nuanțată a sistemului de pensii din România. Numărul pensionarilor este în ușoară scădere, însă nivelul pensiilor a crescut foarte puțin în termeni nominali, iar pensia reală a pierdut teren în fața prețurilor.
