Interviu Ștefan Timofte – Primar Comuna Tomești: „Am avut 14 proiecte pe care am reușit să le închidem la termen. Un an foarte bun!”

Interviu Ștefan Timofte – Primar Comuna Tomești: „Am avut 14 proiecte pe care am reușit să le închidem la termen. Un an foarte bun!”

ALO România: Domnule primar, am intrat în ultimul trimestru al acestui an. Cum a fost până acum pentru comuna Tomești?

Ștefan Timofte: A fost un an bun. Cred că mandatul ăsta, în ciuda faptului că în toate mandatele am făcut câte ceva în comună, a fost cel mai bun, pentru că au venit proiecte și din anii din urmă la finanțare, dar ne-am folosit foarte mult de banii europeni prin PNRR.

Am avut 14 proiecte pe care am reușit să le închidem la termen, adică până la sfârșitul lunii august. Deci, un bilanț foarte bun, aș putea spune.

ALO România: Ce mai aveți de finalizat din lucrările propuse?

Ștefan Timofte: Lucrăm acum. Ar trebui ca până la sfârșitul anului, sau depinde de vreme, să finalizăm centrul de zi pentru seniori.

Este o clădire unde vor veni în jur de 180 de seniori pe an pentru a beneficia de tratament. Este vorba despre cabinete de kinetoterapie, masaj, oftalmologie, cardiologie.

Avem și un centru multifuncțional cultural-sportiv. Acolo avem o zonă de sport, un stadion și o clădire unde vom include copiii din familii defavorizate, în diferite activități din zona socială.

Încă nu ne-am hotărât ce și cum să facem, dar proiectul este cu aceste destinații și trebuie să îl implementăm.

Se lucrează intens la construirea unei creșe lângă școala din D. Pătrășcanu. Acolo sperăm ca până la începerea anului școlar din septembrie, anul viitor, să o finalizăm.

Se lucrează la canalizare pe Anghel Saligny, dar am primit acum informarea de la minister să oprim, pentru că s-au terminat banii anul acesta.

Mai avem însă ceva de lucru. Avem un proiect aici, de 5 milioane de euro. Lucrăm la finalizarea unei săli de sport școlare în satul Goruni. Până la sfârșitul anului cred că o dăm în folosință.

Lucrăm și la un teren de baschet în satul Chicerea. Era satul Chicerea, ca să zic așa, defavorizat. Este teren de sport în incinta școlii, dar am vrut să îl scoatem în afară, să nu mai vină tineretul acolo să deranjeze această instituție.

Cam astea sunt investițiile. Bine, avem niște lucrări împreună cu ApaVital, mai refacem drumuri, dar astea sunt lucrări mici, ca să zic așa, pentru noi. Am vorbit de lucrări ample și de o anvergură mare.

ALO România: V-ați fi gândit cum ar fi arătat Tomeștiul fără fonduri europene?

Ștefan Timofte: Da, vă dați seama că noi suntem printre comunele fruntașe din România la accesarea fondurilor europene. Nu e ușor să accesezi fonduri europene și nu este la îndemâna oricărei comune.

Am mai spus-o: ca să depui un proiect, trebuie să cheltuiești niște bani. Ai de cheltuit cu studii, cu proiectare, cu cofinanțare și așa mai departe. Greu, greu ar fi fost fără fonduri europene.

Acum nu știu ce o să se întâmple în anii care vin. Pentru că avem depuse acum două blocuri pentru reabilitare și consolidare în ceea ce privește riscul seismic. Avem două biserici încadrate și am depus proiecte pe risc seismic.

Cam astea sunt proiectele pentru anul viitor sau pentru următorii 2-3 ani. Va fi greu. Avem foarte multe proiecte la Ministerul Dezvoltării.

Avem trei proiecte de asfaltare a drumurilor pentru calamități, dar nu s-a dat drumul la ele. Sunt la ordine de ministru. Avem sediul primăriei care așteaptă de ani de zile.

Avem Casa de Cultură care așteaptă de ani de zile. Sediul primăriei chiar a fost licitat. Câștigătorul este desemnat de câțiva ani de atunci. Nu s-a mai dat ordinul de începere a lucrărilor. Nu știu, va fi greu, probabil, în anii care vin. În primul rând pentru mediul privat. Nu vor fi lucrări.

ALO România: În privința mobilității, am văzut că și în Tomești, la fel ca în orice zonă din partea asta metropolitană, este foarte aglomerat. Care ar fi soluțiile pentru decongestionarea traficului? Cum vedeți viitorul?

Ștefan Timofte: Am făcut o analiză și, pe la sala de sport, în 24 de ore trec peste 10.000 de mașini. În 24 de ore, 10.000 de mașini.

Imaginați-vă ce trafic este. În primul rând, cei de la drumurile naționale nu s-au aplecat deloc asupra acestui tronson de drum, cel puțin pe zona metropolitană.

Sunt șanțuri și s-ar mai putea lărgi măcar cu o bandă. Sau cu o jumătate de bandă pe o parte și o jumătate pe cealaltă. Să creeze o bandă măcar pentru transportul public.

Asta ar rezolva, cred, cea mai mare problemă. Pentru că, dacă transportul public ar fi mai rapid decât transportul cu mașina proprietate personală, lumea cred că ar lăsa mașina acasă și ar merge cu autobuzul.

Adică, dacă el ar ajunge în Iași în 10 minute cu un autobuz civilizat, curat, elegant, față de o oră cu mașina, eu cred că toată lumea ar alege autobuzul.

Dimineața, coada de mașini este la sala de sport. Este foarte greu pentru cei care fac naveta. Sunt foarte multe mașini. Am făcut o analiză. Vin foarte mulți din zona Tomeștiului, dar sunt și foarte multe mașini din cartierul de blocuri, nu mai spun de cele din cartier, care ies și pleacă direct spre Iași.

CITESTE SI: Iași | Centru nou de colectare a deșeurilor în comuna Tomești

Eu vorbesc de cele care trec prin dreptul sălii de sport, că avem acolo o cameră de vedere și le-am numărat. Vin foarte mulți din zona spre Răducăneni până în zona Huși, care vin probabil la serviciu, fac naveta, la școli. Este greu.

Probabil că vreți să-mi puneți întrebarea cu tramvaiul. Văd că zâmbiți. Este un vis al meu. Mi-aș dori din tot sufletul. Eu am avut foarte multe întâlniri cu domnul primar Chirica, cu echipa lui care se ocupă de această problemă. S-au făcut niște măsurători, s-au făcut niște ridicări topo, s-au analizat proprietățile care ar împiedica, care ar ieși cumva în calea liniei de tramvai.

N-am ajuns nici la o înțelegere până acum. Adică n-avem ceva concret să spunem: „Dom’le, avem un studiu de fezabilitate pe care să-l depunem pentru finanțare”.

Nu putem să-l realizăm din bugetul nostru, din fonduri proprii. Cred că nici din bugetul statului nu putem, ci din fonduri europene.

O chestiune îmbucurătoare pentru noi este faptul că, prin transportul metropolitan, s-a aprobat, greu, i-am convins pe cei de la Jaspers să prioritizeze pasarela de la calea ferată.

Practic, acolo este o problemă. Se creează niște dopuri atunci când trece trenul și trece exact când sunt cele mai multe mașini, la orele de vârf.

Dacă s-ar implementa trenul metropolitan, pe noi nu prea ne avantajează, pentru că nu suntem pe direcțiile respective, să spunem. Satul Vlădiceni s-ar putea ancora la acest transport și cumva să mergem din cartier.

Dacă s-ar face o parcare în zona gării la Holboca, ar fi interesant și pentru cetățenii din Tomești.

Beneficiul cel mare este faptul că se va construi acea pasarelă. Adică, dacă se realizează, se implementează proiectul trenului metropolitan, automat se va construi o pasarelă la calea ferată.

Este o lucrare complexă. Eu am insistat foarte mult, am mers foarte multe ori la echipa de lucru care a lucrat la acest proiect și, în final, au propus-o, pentru că era o problemă și de aprobare, și s-a aprobat.

Au scos din altă parte, nu știu de unde, dar aici era clar că era mai importantă zona Tomești.

ALO România: Cum vă încurcă ultima normă din Codul urbanismului? Mai mult vă încurcă decât vă ajută?

Ștefan Timofte: Păi, dacă până acum erau blocate orașele mari, acum s-a reușit să se blocheze și zonele metropolitane.

Deocamdată suntem numai la discuții. Încă nu ne-am întâlnit. Trebuie să ne întâlnim în jurul arhitectului-șef al municipiului, să discutăm, să înființăm acea comisie de aprobare a tot ce înseamnă PUZ-uri, că practic aici e discuția, pe PUZ-uri.

Restul, certificate de urbanism, autorizații și celelalte care sunt fără PUZ, adică cele care sunt conform PUG-ului, nu necesită nicio aprobare din altă parte. Suntem independenți, ca și până acum.

ALO România: Deci, ca să înțeleagă oamenii, dacă cineva vrea să construiască ceva în Tomești, trebuie să ceară aprobare și în Iași?

Ștefan Timofte: Nu. Deci, cine vrea să construiască, nu numai în Tomești, ci în toată zona metropolitană, se prezintă la primării, solicită un certificat de urbanism, de informare, iar dacă este conform PUG-ului, se eliberează autorizația de construire de la primării.

Dacă cel care dorește să construiască nu este în concordanță cu PUG-ul, va trebui să facă un PUZ sau un PUD, depinde de situație.

Atunci va depune o documentație și se va depune la această comisie care va fi formată în jurul arhitectului-șef al municipiului Iași, cu reprezentant de la OCPI, cu reprezentant, probabil, de la Inspectoratul de Stat în Construcții și reprezentanți de la fiecare unitate administrativ-teritorială, adică fiecare primărie să își delege o persoană.

Lucrurile vor merge mai greu, pentru că în toată România zona metropolitană se dezvoltă și, practic, aici sunt cele mai multe construcții.

În rest, mergem la țară, la 30 de kilometri, și vedem sate pustii, părăsite.

ALO România: Ce părere aveți despre această idee a comasării? Cum o vedeți dumneavoastră? A comasării comunelor? A regionalizării?

Ștefan Timofte: Eu o văd foarte bună. O să fiu înjurat de foarte mulți colegi și de cetățeni.

Eu o văd foarte bună, că așa se spune că aparatul bugetar este încărcat și, pe bună dreptate. Adică o comună cu 3.000 de locuitori sau chiar 5.000 de locuitori are aproape aceiași angajați ca și o comună cu 20-30.000 de locuitori. Păi dați-vă seama câtă cheltuială este acolo.

Pentru că nicio primărie nu-și suportă cheltuiala salarială din buget. Adică toți banii vin de la bugetul statului.

Banii vin după o formulă clară, 850 de lei pe cap de locuitor. Câți are Tomeștiul, câți are o altă localitate la 50-100 de kilometri de Iași, aceiași bani vin.

Dacă s-ar comasa, lucrurile cred că ar merge mai bine, s-ar reduce numărul de angajați.

ALO România: Și cum vedeți? De exemplu, Iași are 99 de comune. S-ar împărți la 3 numărul comunelor, să zic, să rămână 33 de comune sau care ar fi varianta?

Ștefan Timofte: Eu știu că au fost mai multe variante. Ca primăriile din jurul orașelor să devină un fel de sectoare.

După aceea am mai auzit o altă variantă, ca primăriile din jurul orașelor, cum ar fi Tomești și cele din zona metropolitană, să acopere mai multe comune. Nu e nimic sigur. Totul este la nivel de discuție.

Dar să știți că Republica Moldova este cu un pas în față. Lucrează acum și au făcut un mod de lucru prin care o comună care vrea să se arondeze unui oraș sau unei comune mai mari primește un milion de euro pe care să-i folosească în infrastructură. Asta până când hotărăște.

Și deja ei s-au orientat foarte mulți. Discutam cu primarul din Ialoveni, pentru că noi suntem înfrățiți cu ei și am avut o întâlnire de lucru, și spuneau că deja cred că trei comune au fost arondate la Ialoveni.

Cu un milion de euro, într-o comună mică poți face multe lucruri în infrastructură, în orice.

Apoi mai este o altă problemă. Eu dau exemplul Tomeștiului. Noi, Tomeștiul, am dus apă, canalizare, gaz până la limita cu comuna învecinată.

Ei, ca să se racordeze la conductele noastre, nu pot. Pentru că noi am dus rețelele ca să ne satisfacă pe noi, nu ca să mai satisfacă încă două-trei mii de locuitori.

Dacă am fi fost împreună, din start am fi plecat cu soluția unei conducte mai mari. Ca să se racordeze la centrala de gaze, aveam acolo o stație de pompare. Ar fi trebuit să-i aprobăm să meargă paralel cu conducta noastră de gaz, cu o țeavă pe care să o ducă până acolo. Nu am fost de acord.

Noi am terminat toate investițiile, am făcut trotuare, am plantat copaci, am plantat tot. Adică noi suntem la gata. Cum acum? Vii să-ți mai dau ție odată, să mai răscolești încă o dată.

Și atunci sunt într-o altă discuție să ducă pe zona Comtom, la Chiperești, să ajungă sub deal, să ajungă nu știu unde. Costurile sunt mult mai mari. Dacă lucrul ăsta ar fi fost de la început, primarul care ar fi fost ar fi gândit această investiție pentru toți locuitorii.

Și sunt mai multe aspecte care ar rezolva problema mai repede în comunele mai mici. Clar că în comunele mai mici nu o să se închidă primăriile. O să rămână două-trei persoane care să primească solicitări, să ne elibereze niște documente uzuale. Și, clar, centrul să fie undeva acolo.

Eu o văd benefică, dar repet, poate sunt eu subiectiv.

ALO România: Cât de mult afectează această criză politică prelungită?

Ștefan Timofte: Sincer să fiu, nu prea am simțit. Decontările s-au făcut, banii la buget au venit.

Pentru că primul ministru este demis, dar el totuși semnează. Adică lucrurile totuși merg. S-au blocat instituțiile din subordinea ministerelor. Vorbesc de CNI, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Mediului, care încă nu au puterea să decidă ce proiecte să prioritizeze pentru anii care vin.

Eu am avut niște discuții cu mai mulți deputați și nu numai din partea PNL-ului, ci și din partea altor partide, și am spus că i-am rugat să pună ca prioritate, de exemplu, reabilitarea blocurilor și partea energetică, de anvelopare.

Pentru că este un proiect frumos, dă un aspect de țară civilizată. Apoi este un proiect care are componentă de mediu, pentru că, clar, va scădea consumul de gaz, curent și altele, dar cel mai important lucru este faptul că e vorba de siguranța cetățeanului.

Aproape toate blocurile au acoperișurile terminate. Ele sunt construite de mulți ani, acoperișuri prin care plouă, asta nu mai spunem, dar, la un alt fenomen de genul acesta, imaginați-vă că pot pune în pericol viața oamenilor.

Am avut și la Tomești. Am avut un caz când un acoperiș a fost luat de vânt și dus. Am fost într-un apartament, era o bucată de azbest, parcă era o suliță, a intrat în pat.

Pur și simplu a intrat în pat, în dormitor, acum câțiva ani. Deci am spus că asta ar fi, cred că, o prioritate pentru România, prin banii europeni, prin programul ăsta al PNRR.

ALO România: Cum stați cu lucrările la Family Market?

Ștefan Timofte: La Family Market, noi nu prea avem acolo decât un drum comun care duce și spre stadionul nostru, despre care spuneam că avem centrul multifuncțional cultural-sportiv, dar este o plusvaloare pentru Tomești.

Ca orice dezvoltare, aduce și disconfort și alte probleme. Cu siguranță traficul va fi mai mare, mai aglomerat, pentru că vor veni oameni de peste tot la Family Market.

Imaginați-vă că este primul market care va avea Kaufland. Kauflandul este căutat de cumpărători, de consumatori. Avem Penny. Dorește să mai construiască și un alt market.

Să vedem deocamdată, sunt discuții, dacă să vină sau să nu vină. Este la stadiul de PUZ. Cred că aduce o plusvaloare și discutam cu cineva astăzi și spunea că Tomeștiul va arăta exact ca un orășel.

Mai ales dacă vom prinde și celelalte blocuri la reabilitare. Cel puțin când intri din Iași, vezi un cartier bine îngrijit. Noi lucrăm foarte mult la curățenie. Asta ne preocupă zilnic. Avem oameni la gospodăria comunală care fac acest lucru.

Va avea o altă față, un alt aer.

ALO România: Ținând cont de apropierea de Iași, există interes pentru investitorii privați să vină la Tomești?

Ștefan Timofte: Da, foarte mulți. Avem foarte multe solicitări pe zona industrială, pentru hale, pentru tot felul de afaceri. Din păcate, nu avem terenuri ale primăriei ca să le punem la dispoziție, cum fac alte primării din jurul Iașului.

În schimb, chiar sunt mulți care nici nu doresc concesionare sau închiriere, ci doresc să cumpere, să fie proprietari. Da, sunt foarte multe solicitări. Cred că în 2-3 ani deja ne umplem.

Noi nu avem mult teren. Comuna Tomești are 3.600 de hectare, față de comunele care au 27.000-30.000 de hectare. Noi avem 3.000. Cu cartierul de blocuri, avem teren foarte puțin.

ALO România: Deci nu există posibilitatea dezvoltării unui parc industrial în Tomești?

Ștefan Timofte: Asta este o propoziție foarte frumoasă: „parc industrial”. Dar, practic, ce înțelegem prin parc industrial? Înțelegem o zonă unde se dezvoltă afaceri.

Ea poate să fie și privată, decât să o facă primăria. Și cred că merge mai bine privat decât investiția primăriei. Eu întotdeauna am încercat, nu știu dacă am și reușit 100%, să rezolv problema mediului de afaceri.

Adică apă, canalizare. Nu o neglijăm, să spunem că ne concentrăm numai pe piste. Nu. Pentru că, cei mai mulți bani vin de la societățile comerciale. Atât de la impozite, cât și de la TVA, cotă din TVA, din impozitul pe venit și așa mai departe.

Deci nu cred că ne-ar trebui un parc industrial al comunei.

ALO România: Cum vedeți viitorul pentru Tomești? Ținând cont și de problemele financiare la nivelul statului? Nu mai sunt bani din Anghel Saligny? S-a terminat, deocamdată, cu PNRR-ul?

Ștefan Timofte: Păi, cum să-l văd? Îl văd frumos. Noi suntem optimiști toată viața.

Speranța moare ultima, nu? Acum doi ani, la fel cum mergeau lucrurile, acum 2-3 ani, sau poate chiar mai mult, că timpul zboară, discutam cu colegii și spuneam că, dacă noi mergem în ritmul ăsta, în 10 ani, în Tomești, nu o să mai fie nimic de construit.

Pentru că avem apă, canalizare, gaz peste tot. O să avem asfalt. Mergeau, așa cum am spus, trei proiecte de asfaltare, deci 20 și ceva de kilometri de asfalt, care stau pentru ordine de ministru.

Și am zis: ce o să mai facem? Pentru că efectiv doar să venim din urmă să reparăm. Școlile sunt la standardele cele mai înalte. Le-am reabilitat prin PNRR, am construit școli noi, construim creșe acum.

Mai am încă o creșă și o școală. Vreau să dărâm un corp de clădire vechi în satul Chicerea și să construiesc un corp nou, cu opt săli de clasă, cu laboratoare, cu tot ce trebuie acolo.

Și creșe în spate, creșe la Goruni, pentru care este depus proiectul. Deci, ce să mai fac? Doar să fac garduri la oameni.

Ce să le fac eu? Dacă mergem într-un ritm așa, măcar așa cum mergem acum, eu zic că în 10 ani, în Tomești, cam ajungem la… nu o să mai fie foarte multe de făcut.

Dar vedeți că nimic nu-i veșnic, decât sufletul veșnic. Ba trebuie să intervin la un drum, ba trebuie să intervin la apă, ba nu știu ce. Adică noi avem o strategie de dezvoltare bine gândită, concepută cu mulți ani în urmă.

Am trecut acolo cam tot ce am crezut noi că trebuie într-o comună bine dezvoltată și avem acel motto că o comunitate fără educație… Educația pe primul loc. Aici stăm foarte bine la infrastructura educațională.

Educație, cultură. Stăm prost că încă nu avem sala de sport, dar avem amfiteatru, creăm acolo niște spectacole pentru copii și așa mai departe.

Deci: educație, cultură, religie. Păi, acum sunt în lucru trei biserici. Sunt construite noi, pentru că s-a dezvoltat foarte mult zona.

Religie și sport. O comunitate fără aceste patru componente este o comunitate fără viață. Dacă vorbim de sport, păi v-am zis, avem sala mare de sport, construim stadionul, fiecare sat are teren de sport, are parc de fitness, parc de odihnă, parc de joacă.

Satul Goruni e mai avantajat că va avea și sala de sport școlară. Adică am ținut cont de toate lucrurile astea și zic eu că am făcut bine.

Și oricine ar veni, să spunem, nu poate să schimbe strategia, pentru că sunt niște investiții care se vor face firesc, în ordine corectă.

Adică nu facem asfalt ca să luăm niște voturi data viitoare, după aia venim, îl spargem și facem canalizare. Nu! Am avut proiecte de asfaltare, intrau la finanțare, am studiat rapid și am avut zone unde nu aveam canalizare. Urgent! Am făcut tot ce s-a putut, am dus și canalizarea, am dus și ce mai era, ce nu mai aveam ca utilități, și când am venit cu asfaltul, am venit la gata.

Bun, lucrul ăsta ni l-am și permis financiar. Deci trebuie să recunosc, nu numai faptul că îți dorești. Știți cum e, dorința e dorință, dar putința este cea mai importantă.

Eu zic că Tomeștiul are un viitor frumos. Dom’le, cel mai important lucru, când m-a întrebat cineva, nu m-ați întrebat dumneavoastră, dar vreau să spun eu, cel mai important lucru, pentru mine, cea mai importantă investiție pentru mine, și am spus că, dom’le, nu pot să dau o prioritate, pentru că toate sunt importante și fiecare are rolul ei.

Dar, totuși, cea mai importantă problemă pe care eu am rezolvat-o de când sunt primar este faptul că am scăpat de groapa de gunoi.

Deci de acolo a plecat totul. Dacă groapa de gunoi era acolo, Tomeștiul era mort. Da? Imaginați-vă ce ar fi fost ca dezastru de la Țuțora de acolo. Este un dezastru. Da? Să fi fost aici, între blocuri. Imaginați-vă lucrul ăsta.

Asta a fost cea mai importantă problemă. De acolo, practic, Tomeștiul a început să se dezvolte.