Capodopera lui Giotto, expusă pentru prima dată în afara Italiei. Pictura poate fi admirată la Palatul Culturii din Iași până la 30 octombrie
O capodoperă a artei italiene medievale a ajuns la Iași, unde poate fi admirată pentru prima dată în afara Italiei, după aproape șapte secole. Polipticul lui Giotto, una dintre piesele de patrimoniu ale Pinacotecii Naționale din Bologna, este expus la Palatul Culturii, în cadrul expoziției „Legături sacre. Giotto la Iași. Între tradiția bizantină și inovația occidentală”. Lucrarea va putea fi văzută de public până pe 30 octombrie 2026.
Deschiderea expoziției a reunit oficialități române și italiene, reprezentanți ai instituțiilor culturale și numeroși iubitori de artă.
Ministrul Culturii a descris aducerea lucrării la Iași drept un moment istoric și a subliniat importanța colaborării culturale dintre România și Italia.
„Prezența Polipticului lui Giotto la Palatul Culturii din Iași este un moment pe care îl putem numi, fără exagerare, istoric. Este pentru prima dată când această capodoperă trece dincolo de granițele Italiei, iar faptul că drumul ei a dus spre România spune multe despre încrederea și prietenia dintre cele două țări. Giotto este pictorul care a învățat Europa să privească altfel, iar creația sa vorbește deopotrivă credinței și sensibilității fiecăruia dintre noi”, a declarat Demeter András István.
Ministrul a evidențiat și importanța organizării unor expoziții de anvergură internațională în România, mai ales pentru publicul tânăr, într-un context în care mobilitatea operelor de patrimoniu presupune colaborare și încredere între instituțiile culturale.
„După o perioadă în care circulația bunurilor culturale dinspre și înspre România părea să fi intrat într-un impas de neclintit, cu atât mai importante devin expozițiile care poartă valorile noastre în lume sau care, precum cea de astăzi, ne aduc aproape valorile universale ale culturii. Pentru publicul din România, și mai ales pentru tineri, această expoziție este o șansă rară. În Anul Cultural România-Italia, Bologna ne-a făcut cel mai frumos dar posibil: încrederea de a ne lăsa în grijă, pentru câteva săptămâni, o parte din sufletul său”, a mai afirmat ministrul Culturii.
Cine a fost Giotto și de ce este atât de importantă opera sa
Giotto di Bondone, cunoscut simplu drept Giotto, a fost unul dintre cei mai importanți pictori italieni ai Evului Mediu, activ la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea. Este considerat un precursor al Renașterii datorită modului în care a schimbat reprezentarea personajelor și a scenelor religioase.
Spre deosebire de convențiile artistice bizantine dominante în epocă, Giotto a acordat o atenție deosebită volumului corpurilor, expresivității chipurilor și relațiilor dintre personaje. Figurile sale par să aibă greutate și prezență fizică, iar gesturile și expresiile transmit emoții recognoscibile. Prin aceste inovații, pictura religioasă a devenit mai apropiată de experiența umană.
CITESTE SI: De la Brukenthal la Palatul Culturii: Alexandru Chituță preia conducerea Complexului Moldova
Printre cele mai cunoscute realizări ale sale se numără frescele din Capela Scrovegni din Padova, care ilustrează scene din viața Fecioarei Maria și a lui Iisus Hristos. Ansamblul este considerat unul dintre reperele majore ale picturii europene medievale și un moment esențial în evoluția artei occidentale.
Polipticul lui Giotto, o întâlnire între tradiția bizantină și arta occidentală
Polipticul expus la Iași face parte din patrimoniul Pinacotecii Naționale din Bologna și oferă publicului ocazia de a descoperi îndeaproape limbajul artistic al lui Giotto. Un poliptic este o lucrare pictată alcătuită din mai multe panouri unite într-un ansamblu, utilizată în special în decorarea altarelor bisericilor.
În arta religioasă medievală, astfel de lucrări aveau atât o funcție spirituală, cât și una artistică. Organizarea personajelor, simbolurile, culorile și raporturile dintre panouri construiau un program vizual menit să transmită teme și mesaje religioase.
Expoziția de la Palatul Culturii propune o perspectivă asupra dialogului dintre tradiția bizantină și inovațiile picturii occidentale. Tema este relevantă pentru Iași și pentru Moldova, un spațiu în care arta religioasă a fost puternic influențată de tradiția bizantină, dar care a intrat de-a lungul timpului în contact cu diferite curente artistice europene.
Prin aducerea acestei opere în România, publicul are ocazia de a compara direct limbaje vizuale dezvoltate în contexte culturale diferite și de a înțelege mai bine transformările care au pregătit apariția Renașterii.
