ANAF a descoperit un mecanism de fraudă fiscală de peste 6,2 milioane de lei în afacerile cu muncitori asiatici. Facturi de 32 de milioane de lei, fără servicii reale

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală a identificat, în urma unor controale declanșate pe baza analizelor de risc, un mecanism de diminuare a obligațiilor fiscale în sectorul recrutării și plasării forței de muncă din Asia.

Potrivit unui comunicat transmis vineri, 9 octombrie 2026, verificările au vizat cinci societăți comerciale care au înregistrat în contabilitate facturi emise de alte trei firme, în valoare cumulată de peste 32 de milioane de lei.

Documentele reprezentau avansuri și presupuse prestări de servicii, însă inspectorii nu au identificat dovezi care să confirme că operațiunile economice respective au avut loc în realitate.

În urma verificărilor, ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 6,2 milioane de lei, reprezentând TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende.

Facturi de milioane de lei pentru servicii care nu au putut fi demonstrate

Mecanismul identificat de inspectorii antifraudă avea la bază înregistrarea unor facturi care generau cheltuieli și deduceri fiscale, fără ca acestea să fie susținute de operațiuni economice reale.

Concret, cele cinci societăți beneficiare au introdus în evidențele contabile facturi emise de alte trei companii, deși nu existau documente justificative care să demonstreze prestarea serviciilor. Mai mult, inspectorii au constatat că valoarea facturilor nu fusese achitată, iar operațiunile înscrise în documente nu puteau fi asociate unor activități concrete.

CITESTE SI: ANAF demarează Operațiunea F.O.C.U.S, de verificare a activității caselor de schimb valutar

Prin această practică, societățile au generat TVA deductibilă, reducând astfel obligațiile fiscale pe care ar fi trebuit să le achite bugetului de stat. Un alt element care a atras atenția inspectorilor a fost înregistrarea repetată a unor solduri negative de TVA în deconturile fiscale depuse de societățile beneficiare.

Practic, firmele utilizau facturile pentru a diminua TVA de plată, deși serviciile înscrise în documente nu au putut fi justificate.

Firme inactive, insolvabile sau radiate, implicate în circuitul facturilor

Verificările ANAF au scos la iveală probleme și în cazul celor trei societăți care emiteau facturile. Potrivit DGAF, acestea prezentau un risc fiscal ridicat, având situații juridice și fiscale incompatibile cu amploarea activităților economice declarate.

Inspectorii au identificat inclusiv situații de inactivitate, insolvabilitate sau radiere, care au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea firmelor de a presta serviciile facturate. În plus, analiza a evidențiat existența unor legături între societățile implicate, precum și indicii că acestea erau coordonate de un grup comun de persoane.

Un aspect relevant îl reprezintă comportamentul unor administratori desemnați oficial la conducerea companiilor. Aceștia nu au putut oferi inspectorilor explicații concrete despre activitatea societăților pe care le administrau și nici informații clare despre tranzacțiile economice înregistrate în contabilitate.

Aceste constatări conturează, potrivit autorităților fiscale, un circuit de operațiuni artificiale, în care documentele contabile erau folosite pentru obținerea unor avantaje fiscale nejustificate.

Sistemul RO e-Factura, folosit pentru a crea aparența unor tranzacții legale

Unul dintre cele mai importante aspecte evidențiate de ANAF privește utilizarea sistemului național RO e-Factura în cadrul mecanismului identificat.

Deși facturile au fost emise prin sistemul electronic oficial, inspectorii au constatat că acestea nu reflectau operațiuni economice reale. Potrivit explicațiilor DGAF, contribuabilii care colectau TVA de la beneficiarii forței de muncă nu virau integral sumele datorate bugetului de stat, ci diminuau obligațiile fiscale prin deducerea TVA aferentă unor facturi fictive.

Aceste documente proveneau de la alte societăți, situate pe diferite niveluri ale unui lanț tranzacțional artificial. În acest mod, obligațiile fiscale erau transferate succesiv între firme, fără existența unor operațiuni economice care să justifice tranzacțiile.

Cazul evidențiază o vulnerabilitate importantă: transmiterea unei facturi prin RO e-Factura nu garantează că serviciile sau bunurile înscrise în document au fost efectiv livrate.

Sistemul permite evidențierea și transmiterea electronică a facturilor, însă realitatea economică a tranzacțiilor trebuie demonstrată separat, prin documente justificative și alte probe relevante.

ANAF avertizează: o factură nu este suficientă pentru deducerea TVA

Reprezentanții Direcției Generale Antifraudă Fiscală subliniază că simpla existență a unei facturi nu oferă automat dreptul la deducerea TVA sau la diminuarea bazei impozabile.

Pentru ca un contribuabil să beneficieze legal de aceste facilități fiscale, tranzacțiile trebuie să corespundă unor operațiuni economice efectiv realizate și să fie susținute de documente justificative. Înregistrarea în contabilitate a unor facturi fără fundament economic poate determina stabilirea unor obligații fiscale suplimentare și, în funcție de natura și gravitatea faptelor, sesizarea instituțiilor competente.

DGAF transmite că va continua controalele în sectoarele considerate cu risc fiscal ridicat. „Analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea unor mecanisme prin care sunt create artificial operațiuni economice în scopul diminuării obligațiilor fiscale.”

Potrivit instituției, obiectivul acestor acțiuni este protejarea veniturilor bugetare și asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili.

Piața recrutării muncitorilor asiatici, în atenția inspectorilor antifraudă

Cazul aduce în atenție riscurile fiscale asociate unor activități din sectorul recrutării și plasării forței de muncă din Asia. Mecanismul descris de ANAF nu privește statutul muncitorilor străini, ci modul în care anumite societăți implicate în activitățile de recrutare și plasare au înregistrat și justificat tranzacțiile comerciale.

Din constatările inspectorilor reiese că utilizarea unor firme intermediare și a unor facturi pentru servicii nedemonstrate a permis diminuarea artificială a sumelor datorate statului.

Totuși, comunicatul ANAF nu precizează identitatea celor opt societăți implicate, localitățile în care acestea își desfășurau activitatea sau perioada exactă în care au fost înregistrate operațiunile verificate.

De asemenea, instituția nu anunță în document dacă a formulat sesizări penale în acest caz.