Friedrich Merz respinge bugetul UE pentru 2028–2034. Germania cere reduceri de sute de miliarde de euro
Cancelarul german Friedrich Merz respinge noua propunere de buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, considerând că reducerile operate de președinția irlandeză a Consiliului UE nu sunt suficiente. Berlinul cere diminuarea cheltuielilor cu sute de miliarde de euro și o reorganizare a priorităților financiare ale blocului comunitar, într-un moment în care statele membre încearcă să ajungă la un acord asupra bugetului pentru următorii șapte ani.
Propunerea prezentată de Irlanda pe 10 octombrie reduce cu aproximativ 141 de miliarde de euro planul inițial al Comisiei Europene, ceea ce reprezintă o diminuare de circa 8%. Bugetul ar urma să ajungă la aproximativ 1,6 trilioane de euro în prețurile din 2025. Calculat în prețurile curente, valoarea este de aproximativ 1,83 trilioane de euro. Chiar și după aceste reduceri, suma rămâne cu aproximativ 30% mai mare decât bugetul actual pentru perioada 2021–2027, potrivit Reuters.
„Dimensiunea noii propuneri nu oferă o bază pentru ajungerea la un acord”, a transmis Friedrich Merz, care susține că bugetul european trebuie să fie suportabil pentru statele care contribuie cel mai mult la finanțarea sa. Germania, alături de Suedia și Țările de Jos, consideră că planul irlandez nu răspunde suficient preocupărilor statelor care solicită o disciplină bugetară mai strictă.
CITESTE SI: Schimbare politică majoră în Germania. Merz, după ultimele alegeri statale: „Este un dezastru!”
Disputa nu a apărut odată cu noua propunere. La sfârșitul lunii septembrie, Merz și liderii din Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia au cerut reducerea bugetului cu „sute de miliarde de euro”. Într-o scrisoare adresată președinției irlandeze, cei șase lideri au susținut că planul trebuie adaptat capacității reale de finanțare a statelor membre. Potrivit acestora, cele șase țări asigură aproape 40% din contribuțiile naționale la bugetul UE.
Germania dorește și schimbarea modului în care sunt distribuiți banii europeni. Statele care cer reduceri mai mari susțin redirecționarea fondurilor către apărare, securitate, competitivitate economică, cercetare, inovare și combaterea migrației ilegale. În viziunea lor, bugetul comunitar trebuie să reflecte mai bine noile provocări strategice și economice ale Europei.
Planul irlandez încearcă să împace aceste solicitări cu menținerea finanțării politicilor tradiționale ale Uniunii. Reducerea propusă este de aproximativ 3% pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit, în timp ce cheltuielile pentru competitivitate și securitate ar urma să fie diminuate cu aproximativ 13% față de propunerea Comisiei Europene. Documentul prevede și identificarea unor surse noi de venituri, estimate la 55 de miliarde de euro, inclusiv din taxe vamale, veniturile obținute de state din comercializarea certificatelor de emisii și contribuții din partea marilor companii.
Reducerea cheltuielilor nu este însă susținută de toate statele membre. Un grup de 17 țări europene s-a pronunțat împotriva unor noi tăieri ale fondurilor pentru agricultură și coeziune, domenii esențiale pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. În același timp, Parlamentul European consideră că propunerea irlandeză este prea restrictivă și susține un buget mai mare decât cel propus inițial de Comisia Europeană. Astfel, negocierile sunt marcate de poziții divergente atât între guverne, cât și între statele membre și instituțiile europene.
Miza este importantă și pentru România, deoarece bugetul multianual stabilește cadrul financiar pentru politica de coeziune, agricultură, infrastructură și alte programe europene. O reducere generală a bugetului sau modificarea criteriilor de alocare ar putea influența resursele disponibile pentru proiectele viitoare, în funcție de forma finală a acordului și de regulile fiecărui program.
Liderii europeni urmează să discute propunerea irlandeză la summitul de la Bruxelles din 15–16 octombrie. Adoptarea bugetului multianual necesită acordul unanim al celor 27 de state membre, urmat de aprobarea Parlamentului European. Obiectivul instituțiilor europene este încheierea unui acord până la sfârșitul anului 2026, astfel încât legislația necesară să poată fi adoptată în 2027, iar noul buget să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
