Continuă reținerile în cazul șpăgii de la Halmeu. Cinci polițiști de frontieră și vameși, reținuți de DNA
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au reținut cinci polițiști de frontieră și funcționari vamali de la Halmeu, județul Satu Mare, într-un dosar care vizează suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat și luare de mită în formă continuată.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2025–2026, angajații ar fi primit sume cuprinse între 50 și 1.900 de euro sau echivalentul în alte valute de la șoferii care traversau frontiera dintre Ucraina și România, pentru a efectua controale formale și a trece cu vederea eventuale nereguli.
DNA – Serviciul Teritorial Oradea a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu 13 octombrie 2026, a cinci inculpați: Ghiurău-Schiesz Aurelian-Florin, Darida Mircea și Nergheș Radu-Adrian, polițiști de frontieră în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Halmeu, precum și Ilonczai Szilard Richard și Juhasz Attila, funcționari vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Halmeu.
Cei cinci sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și luare de mită în formă continuată, în calitate de autori sau complici, în funcție de rolul atribuit fiecăruia în anchetă.
Potrivit procurorilor, banii ar fi fost oferiți pentru ca agenții să nu constate nereguli și să efectueze verificări superficiale asupra persoanelor, vehiculelor, mărfurilor și bunurilor care traversau frontiera. Sumele ar fi fost încasate în euro, dolari sau alte valute, în funcție de situație.
Cei cinci inculpați urmau să fie prezentați Tribunalului Bihor la 14 octombrie, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Șeful punctului de frontieră, arestat preventiv
Dosarul îi vizează și pe Daniel-Constantin Căpățână, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Halmeu, și pe Elena-Mădălina Căpățână, agent de poliție de frontieră în cadrul aceluiași sector.
În cazul lui Daniel-Constantin Căpățână, procurorii au solicitat arestarea preventivă pentru 30 de zile, acesta fiind cercetat pentru divulgarea unor informații nepublice, mărturie mincinoasă în formă continuată, inducerea în eroare a organelor judiciare în formă continuată și sustragerea de obiecte sau înscrisuri în formă continuată.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor a admis propunerea DNA și a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile.
Potrivit anchetatorilor, în perioada în care ar fi fost autorizat să acționeze ca și colaborator cu o identitate diferită de cea reală, Căpățână ar fi divulgat unor persoane neautorizate informații confidențiale despre activitățile de urmărire penală desfășurate în dosar.
De asemenea, acesta ar fi făcut în mod repetat declarații mincinoase și ar fi încercat să inducă în eroare organele judiciare în legătură cu aspecte relevante pentru anchetă. Procurorii îl mai acuză că ar fi sustras în mod repetat probe materiale, inclusiv sume de bani și pachete de țigarete, pe care trebuia să le predea anchetatorilor.
În ceea ce o privește pe Elena-Mădălina Căpățână, aceasta este cercetată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și luare de mită în formă continuată. Tribunalul Bihor a dispus în cazul său măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Bani din mită, colectați și distribuiți între funcționari
Anchetatorii susțin că, în perioada 25 februarie – 24 mai 2026, Elena-Mădălina Căpățână ar fi primit în mod repetat bani de la lucrători vamali și polițiști de frontieră din PTF Halmeu, atât pentru sine, cât și pentru a-i remite altor funcționari.
Potrivit DNA, aceasta ar fi cunoscut faptul că sumele proveneau din presupuse fapte de luare de mită și erau oferite pentru efectuarea formală a controalelor și pentru neconstatarea unor nereguli la trecerea frontierei.
Ancheta urmărește să stabilească rolul fiecărei persoane implicate, modul în care ar fi fost colectați și distribuiți banii, precum și amploarea presupuselor fapte.
Cazul ridică semne de întrebare cu privire la integritatea controalelor efectuate într-un punct de frontieră important pentru traficul de persoane și mărfuri dintre România și Ucraina. Dacă acuzațiile vor fi confirmate de instanță, consecințele ar putea viza atât funcționarii implicați, cât și încrederea publică în instituțiile responsabile de supravegherea frontierei.
