Palatul Culturii din Iași, unul dintre cele mai importante monumente istorice ale României, prezintă crăpături și infiltrații de apă, la aproximativ zece ani de la finalizarea lucrărilor ample de restaurare și consolidare. Problemele semnalate readuc în discuție nu doar calitatea lucrărilor executate în trecut, ci și impactul concertelor și al evenimentelor cu muzică la volum ridicat organizate în apropierea clădirii și în curtea interioară.
Alexandru Chituță, managerul interimar al Complexului Muzeal Național „Moldova”, a anunțat că va solicita o evaluare tehnică pentru a stabili starea actuală a clădirii și cauzele degradărilor observate. Potrivit acestuia, infiltrațiile au fost constatate în subsol după perioadele ploioase, iar în anumite zone ale podului ar exista probleme legate de pătrunderea apei prin acoperiș. De asemenea, au fost observate fisuri în apropierea unei ferestre.
Managerul interimar a relatat că a discutat cu arhitecți și cu reprezentanții firmei care a executat lucrările de restaurare, însă consideră necesară și evaluarea unui inginer structurist. O astfel de expertiză ar trebui să stabilească dacă fisurile sunt superficiale sau dacă indică probleme mai serioase, precum și ce intervenții sunt necesare pentru protejarea monumentului.
Concertele și petrecerile din curtea Palatului, o posibilă sursă de vibrații
Problemele actuale ridică o întrebare importantă: ar fi putut concertele cu sonorizare puternică și petrecerile organizate în curtea interioară să contribuie la deteriorarea unor elemente ale clădirii?
Nu există, în acest moment, o concluzie tehnică publică potrivit căreia evenimentele organizate în apropierea Palatului ar fi provocat fisurile sau infiltrațiile descoperite recent. Cu toate acestea, posibilul efect al vibrațiilor produse de sistemele audio merită analizat în cadrul expertizei.
Subiectul nu este lipsit de precedent. În 2018, au fost semnalate fisuri la vitraliile Turnului cu Ceas al Palatului Culturii, iar conducerea instituției de la acea vreme a asociat degradările cu vibrațiile produse de concertele organizate în apropiere. Situația a atras atenția asupra vulnerabilității unor componente ale monumentului în raport cu evenimentele desfășurate în zona sa.
Vibrațiile mecanice produse de echipamentele audio pot afecta, în anumite condiții, elemente fragile ale unei clădiri, în special atunci când sunt intense, persistente sau se suprapun peste frecvențele la care anumite componente răspund mai puternic. Vitraliile, finisajele și îmbinările pot fi vulnerabile, în funcție de starea lor și de caracteristicile construcției.
De asemenea, profesorul universitar doctor în istorie Vasile Cotiugă a avertizat că organizarea unor festivaluri în curtea Palatului Culturii din Iași ridică probleme privind protejarea patrimoniului. Acesta consideră că manifestările de acest tip pot fi organizate doar cu respectarea normelor de protecție a clădirii și a obiectelor de patrimoniu.
„Palatul Culturii este o construcție de care suntem mândri. Este emblema noastră. A avut funcții administrative, iar în prezent adăpostește patrimoniul cultural al Moldovei. Trebuie să privim acest ansamblu cu grijă”, spunea in aceasta vara profesorul pentru Ziarul de Interes.
Cotiugă atragea atenția că zgomotul și efectele folosite la evenimente pot afecta patrimoniul, chiar dacă deteriorările nu sunt vizibile imediat. „Asta nu înseamnă că zgomotul sau alte efecte nu pot afecta patrimoniul”, a subliniat acesta.
„Dacă permitem astfel de lucruri sub pretextul unor pseudo-evenimente culturale, atunci suntem toți responsabili, de la primar până la participanți. Nu se distruge imediat, dar în timp se vor vedea efectele”, a avertizat Vasile Cotiugă.
În opinia sa, organizarea unor astfel de manifestări nu trebuie să se facă în detrimentul patrimoniului: „Nu poți face orice, oriunde”.
Peste 26 de milioane de euro pentru restaurarea Palatului
Lucrările ample de restaurare și consolidare a Palatului Culturii s-au desfășurat în perioada 2008–2016, investiția fiind evaluată la aproximativ 26,1 milioane de euro, fără TVA, potrivit informațiilor publicate de Libertatea.
Intervențiile au vizat o suprafață de aproximativ 34.000 de metri pătrați și au inclus lucrări de consolidare a planșeelor, intervenții asupra structurii metalice centrale, ancorarea grinzilor metalice și consolidări în zona podului.
La zece ani de la finalizarea proiectului, apariția unor noi degradări impune clarificarea cauzelor și stabilirea responsabilităților, dacă vor fi identificate deficiențe ale lucrărilor sau probleme de întreținere.
În plus, particularitățile istorice ale amplasamentului complică analiza. O parte a Palatului se află peste vestigiile fostelor curți domnești, în timp ce alte zone sunt construite direct pe teren. Diferențele dintre fundații și condițiile locale ale solului trebuie luate în calcul atunci când sunt investigate eventuale fisuri sau tasări.
Alexandru Chituță a mai semnalat că nu ar fi identificat documentația aferentă șantierului arheologic din zona de est a clădirii, pe care o consideră importantă pentru înțelegerea intervențiilor realizate în trecut.
Ce ar trebui să cuprindă noua expertiză
Pentru a stabili dacă problemele actuale sunt legate de vechimea clădirii, de lucrările de restaurare, de întreținere sau de activitățile desfășurate în apropierea sa, evaluarea tehnică ar trebui să urmărească mai multe direcții.
În primul rând, specialiștii ar trebui să examineze fisurile și să stabilească dacă acestea sunt recente, dacă s-au extins în timp și dacă afectează doar tencuiala sau și elementele structurale. În al doilea rând, trebuie verificate acoperișul, hidroizolațiile, sistemele de colectare a apei pluviale și eventualele infiltrații din sol.
O altă componentă importantă ar fi analiza vibrațiilor. Măsurătorile efectuate în timpul unor evenimente cu sonorizare puternică ar putea arăta dacă nivelurile înregistrate sunt relevante pentru integritatea componentelor clădirii. Aceste date ar trebui comparate cu starea monumentului și cu documentația tehnică existentă.
Totodată, ar fi util să se verifice dacă au existat monitorizări ale fisurilor și ale vibrațiilor în anii în care în apropierea Palatului au fost organizate concerte sau petreceri și dacă au fost impuse condiții tehnice pentru protejarea monumentului.
Un monument istoric care trebuie protejat
Inaugurat în 1925 și proiectat de arhitectul I.D. Berindei în stil neogotic, Palatul Culturii este unul dintre principalele simboluri ale Iașiului și găzduiește Complexul Muzeal Național „Moldova”. Valoarea sa arhitecturală și istorică impune măsuri de conservare adaptate particularităților construcției.
Organizarea evenimentelor culturale în apropierea unui asemenea monument nu este, în sine, incompatibilă cu protejarea patrimoniului. Problema apare atunci când activitățile desfășurate nu sunt însoțite de evaluări adecvate ale riscurilor, de măsurători și de măsuri de prevenție proporționale cu vulnerabilitatea clădirii.
Deocamdată, nu există o concluzie tehnică publică potrivit căreia fisurile și infiltrațiile constatate recent ar fi fost provocate de concerte sau de petrecerile organizate în curtea interioară. Cauzele trebuie stabilite printr-o expertiză care să distingă între problemele de hidroizolație, eventualele tasări, degradările materialelor și posibilele efecte ale vibrațiilor.
