Ministrul Justiției avertizează asupra penalităților de 1% pe zi pentru restanțele magistraților. Datoria statului se apropie de 5 miliarde de lei
Statul român riscă penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere în plata restanțelor salariale datorate magistraților, iar ministrul Justiției, Radu Marinescu, avertizează că aceste sume suplimentare ar putea pune și mai multă presiune asupra bugetului. Oficialul susține că autoritățile trebuie să găsească rapid o soluție împreună cu reprezentanții sistemului judiciar, astfel încât drepturile stabilite prin hotărâri definitive să fie respectate fără a dezechilibra și mai mult finanțele publice.
Declarațiile vin după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza dosarului este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro. Instanța supremă a respins recursul Executivului și a menținut obligația de plată stabilită anterior de Curtea de Apel București.
Invitat la B1 TV, ministrul Radu Marinescu a declarat că penalitățile de întârziere sunt împovărătoare și că situația trebuie abordată prin dialog între puterile statului. El a confirmat că două tranșe din schemele anterioare de eșalonare nu au fost achitate la timp, ceea ce a contribuit la acumularea restanțelor și la declanșarea procesului câștigat de ÎCCJ.
„Trebuie să avem un echilibru bugetar”, a subliniat ministrul, care a pledat pentru discuții cu reprezentanții sistemului judiciar și pentru identificarea unor soluții care să nu golească de conținut drepturile salariale câștigate în instanță.
Potrivit hotărârii menținute de instanța supremă, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă. În caz de întârziere, sunt prevăzute penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Raportată la o datorie de 4,8 miliarde de lei, penalitatea de 1% ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pentru fiecare zi, dacă procentul se aplică întregii sume restante.
Ministrul Justiției a invocat și o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, despre care afirmă că permite eșalonarea unor datorii ale statului în circumstanțe economice excepționale. Radu Marinescu a arătat că România se confruntă cu un deficit semnificativ și cu dificultăți economice, iar autoritățile analizează modalitățile prin care obligațiile financiare pot fi onorate.
„Un drept stabilit definitiv […] trebuie recunoscut și îndeplinit”, a explicat ministrul, făcând referire la principiul securității juridice. El a adăugat că este necesară o discuție cu reprezentanții mediului judiciar pentru a găsi o variantă care să respecte atât drepturile creditorilor, cât și constrângerile bugetare ale statului.
Restanțele salariale au apărut în urma unor majorări retroactive ale veniturilor judecătorilor și procurorilor. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor cu 25%, în urma unor hotărâri judecătorești, cu aplicare retroactivă începând din 2018. Ulterior, mai mulți magistrați au obținut în instanță drepturi salariale restante.
Problema depășește însă sistemul judiciar. Potrivit declarațiilor ministrului citate de Știripesurse, peste 400.000 de angajați din sectorul bugetar au dat statul în judecată pentru drepturi salariale, iar aproape 160.000 au obținut hotărâri definitive. Datoriile totale menționate de ministru se apropie de 12 miliarde de lei.
În paralel, Guvernul a contestat la Curtea Constituțională implicarea instanțelor în stabilirea alocărilor bugetare. CCR a respins însă sesizarea ca inadmisibilă, potrivit informațiilor publicate anterior. Disputa a evidențiat tensiunile dintre obligația statului de a executa hotărârile judecătorești și dificultățile Executivului de a asigura fondurile necesare.
În acest context, Radu Marinescu susține că este nevoie de o soluție rapidă și de un dialog responsabil între Guvern și sistemul judiciar. Miza nu este doar plata restanțelor către magistrați, ci și evitarea acumulării unor penalități care ar putea crește semnificativ nota de plată suportată din bani publici.
