Zi decisivă la Înalta Curte: magistrații cer aproape 5 miliarde de lei de la Guvern. Curtea Supremă ar putea da astăzi verdictul final
Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să se pronunțe joi, 17 septembrie, în procesul în care solicită Guvernului și Ministerului Finanțelor plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, cu o miză financiară de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro. Este pentru a șasea oară când este așteptată o decizie în acest dosar, după ce instanța supremă a amânat deja de cinci ori pronunțarea.
Litigiul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea nu este însă definitivă, motiv pentru care dosarul a ajuns la ÎCCJ.
Restanțele au legătură cu majorări salariale stabilite în urma unor hotărâri judecătorești. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu aproximativ 25%, pentru alinierea la anumite decizii ale instanțelor, iar majorarea a fost aplicată retroactiv începând cu anul 2018.
Potrivit datelor prezentate în dosar, în joc sunt sume importante care rezultă din diferențele salariale acumulate în timp. Pentru anul 2026, proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o sumă cu aproximativ 50% mai mare decât cea din anul precedent, banii suplimentari fiind destinați inclusiv achitării drepturilor salariale restante.
Problema a devenit însă una care depășește simpla dispută privind plata unor salarii.
În acțiunea introdusă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai mulți ani. Instanța supremă invocă, de asemenea, principiul separării puterilor în stat.
De cealaltă parte, Guvernul contestă posibilitatea ca o instanță să oblige Executivul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară.
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a se clarifica dacă instanțele pot impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă instanțele pot stabili drepturi financiare peste limitele aprobate prin buget. Executivul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la pronunțarea acesteia.
Pe 2 iulie, premierul interimar de la acel moment, Ilie Bolojan, a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională cu privire la existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte. Argumentul prezentat de Guvern a fost că stabilirea și modificarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea banilor din fondul de rezervă țin de competențele puterilor executivă și legislativă.
Miza financiară este una considerabilă. Dacă suma de aproximativ 5 miliarde de lei va trebui achitată, impactul asupra bugetului public va fi semnificativ, într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul și să limiteze cheltuielile bugetare.
Mai mult, Curtea de Apel București a stabilit în prima instanță că plata trebuie făcută în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru întârziere, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Astfel, verdictul Înaltei Curți poate avea consecințe importante nu doar pentru plata efectivă a restanțelor, ci și pentru modul în care sunt delimitate competențele dintre autoritatea judecătorească, Guvern și Parlament atunci când o hotărâre judecătorească implică alocarea unor sume importante din bugetul de stat.
Procesul are și o particularitate instituțională: Înalta Curte este, în același timp, parte în proces și instanța care urmează să soluționeze recursul. Tocmai această situație a amplificat dezbaterea publică asupra dosarului și asupra modului în care poate fi soluționat conflictul dintre obligațiile bugetare și hotărârile judecătorești.
