Portul Constanța, rută de salvare pentru exporturile Ucrainei. Rusia anunță o pagubă de 6 miliarde de dolari pentru Kiev din cauza blocajului maritim

Portul Constanța, rută de salvare pentru exporturile Ucrainei. Rusia anunță o pagubă de 6 miliarde de dolari pentru Kiev din cauza blocajului maritim

Ucraina ar fi pierdut aproximativ 6 miliarde de dolari din venituri valutare după întreruperea traficului comercial prin principalele porturi din zona Odesa, potrivit unui calcul publicat de agenția rusă TASS. În acest context, portul Constanța din România și portul Izmail de pe Dunăre au devenit rute alternative pentru mărfurile ucrainene, însă capacitatea lor nu ar fi suficientă pentru a compensa volumele transportate anterior prin porturile de la Marea Neagră.

Potrivit informațiilor publicate de TASS, activitatea comercială prin porturile Odesa, Cernomorsk și Iujnîi este grav afectată din 22 iulie. Agenția rusă susține că navele comerciale evită aceste porturi din cauza riscurilor de securitate, iar traficul maritim obișnuit a fost puternic perturbat.

Conform estimărilor TASS, pierderile valutare ale Ucrainei au ajuns la aproximativ 6 miliarde de dolari în cele peste trei luni de întreruperi. Calculul nu reprezintă însă un bilanț oficial al guvernului ucrainean și nu a fost confirmat independent în integralitate.

Constanța și Izmail, alternative cu o capacitate limitată

În condițiile reducerii transporturilor prin porturile din zona Odesa, o parte din exporturile ucrainene este redirecționată prin portul Izmail, pe Dunăre, și prin portul Constanța din România. Potrivit TASS, cele două rute ar putea prelua împreună cel mult o treime din exporturile care treceau anterior prin porturile din așa-numita „Odesa Mare”.

CITESTE SI: Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța avansează. Etapa I a ajuns la 89%

Portul Constanța are astfel un rol important în menținerea legăturilor comerciale ale Ucrainei cu piețele internaționale. Totuși, infrastructura și capacitatea de transport disponibile nu pot înlocui integral fluxurile maritime obișnuite. Transportul feroviar și cel rutier sunt folosite, de asemenea, pentru a direcționa mărfurile către rutele alternative.

Dificultățile logistice nu se limitează la disponibilitatea porturilor. O analiză publicată de Reuters în august arăta că rutele alternative pe calea ferată, șosea și Dunăre ar putea ajunge la o capacitate stabilă de numai 50–55% din volumul lunar de aproximativ 6 milioane de tone pe care îl puteau gestiona porturile ucrainene de la Marea Neagră. Costurile suplimentare de transport pentru producători erau estimate la 45–50 de dolari pe tonă.

Exporturile agricole și metalurgice, grav afectate

Conform calculelor TASS, în septembrie Ucraina ar fi reușit să exporte doar 44% din cantitatea de produse agricole pe care intenționa să o livreze în acea lună. Totodată, agenția susține că exporturile de produse metalurgice s-au oprit complet până la sfârșitul lunii septembrie.

Produsele agricole și cele metalurgice ar reprezenta împreună aproximativ 65% din exporturile Ucrainei și ar genera venituri valutare de circa 26 de miliarde de dolari anual, potrivit aceleiași surse. Reducerea livrărilor afectează, astfel, una dintre principalele surse de valută ale economiei ucrainene.

Pentru sectorul agricol, problemele apar într-un moment important al sezonului de recoltare și comercializare. Fără acces suficient la transportul maritim, producătorii trebuie să suporte costuri logistice mai mari, iar mărfurile pot rămâne mai mult timp în depozite. Reuters a relatat anterior că atacurile asupra infrastructurii portuare și reticența armatorilor de a trimite nave în zonă au redus capacitatea de export și au complicat livrările de cereale.

Pierderi estimate la 60 de milioane de dolari pe zi

Potrivit TASS, folosirea căilor ferate și a porturilor dunărene a permis Ucrainei să reducă parțial pierderile, însă impactul rămâne ridicat. Agenția estimează că pierderile zilnice au scăzut de la aproximativ 70 de milioane de dolari în august la circa 60 de milioane de dolari în septembrie și octombrie.

Aceste valori sunt estimări ale veniturilor valutare nerealizate, nu o măsurare completă a tuturor efectelor economice ale perturbării transportului maritim. Ele trebuie interpretate în contextul sursei care le-a publicat și al lipsei unui bilanț independent care să confirme integral metodologia de calcul.

În paralel, Ucraina încearcă să diversifice transporturile prin porturile dunărene și coridoarele terestre din țările vecine. România are un rol important datorită accesului la Dunăre, infrastructurii feroviare și capacității portului Constanța de a prelua și expedia mărfuri către piețele externe.

România, importantă pentru menținerea exporturilor ucrainene

Creșterea dependenței de rutele alternative pune presiune asupra infrastructurii logistice din regiune. Portul Constanța trebuie să gestioneze atât propriile fluxuri comerciale, cât și mărfurile care tranzitează România dinspre Ucraina, în condițiile în care transporturile pe Dunăre și pe calea ferată au limite de capacitate și costuri suplimentare.

Cu toate acestea, ruta românească nu poate compensa singură blocajul din zona Odesa. Reluarea transporturilor comerciale la scară largă prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar avea un impact major asupra volumelor exportate și asupra costurilor logistice suportate de producători.

Pentru România, evoluția acestor fluxuri comerciale are implicații directe asupra activității portuare, transportului feroviar și tranzitului de mărfuri prin regiune.