Irineu Darău a plecat de la conducerea Ministerului Economiei convins că a fost un mare reformator și că adversarii politici nu îl vor uita prea curând. Fostul ministru USR susține că a deranjat PSD, a eliminat funcții de conducere și a pus la treabă o instituție sufocată de birocrație. Numai că bilanțul celor aproximativ zece luni de mandat cuprinde și o serie de controverse: numirea unei persoane cu o condamnare penală în trecut la conducerea cabinetului său, instalarea unui fost membru AUR și pensionar special într-o funcție la o fabrică de armament, acuzații privind politizarea companiilor de stat, disputa juridică din jurul programului SAFE, cheltuieli cu deplasări externe și un final de mandat marcat de nemulțumirile propriilor angajați.
Ministrul care a deranjat sistemul. Cel puțin așa spune el
Irineu Darău pare să fi găsit cea mai comodă metodă de evaluare a propriului mandat: dacă adversarii politici îl critică, înseamnă că a făcut reformă. Dacă PSD contestă o reorganizare, înseamnă că a lovit în interesele sistemului. Iar dacă angajații ministerului se revoltă, aceștia pot fi prezentați drept oamenii care se opun schimbării.
Fostul ministru a acuzat PSD că a contestat reorganizarea Ministerului Economiei, instituție pe care a descris-o drept disfuncțională, cu prea multe cheltuieli publice și prea multe funcții de conducere.
„Ce am făcut eu? Dacă Guvernul Bolojan, din care făcea parte și PSD atunci, a spus că ești obligat în fiecare instituție să tai cu 10 la sută cheltuielile, în Ministerul Economiei și subordonatele sale am respectat legea”, a declarat Darău, la Radio Hit FM Brasov.
Fostul demnitar susține că, în urma măsurilor sale, activitatea instituției s-ar fi accelerat considerabil. „Oamenii aceia care livrau un act juridic cu efect extern, pe lună, au fost foarte deranjați când a început ministerul să livreze câte 2-3 acte.”
O performanță administrativă pe care fostul ministru o prezintă drept dovada unei schimbări profunde. Rămâne însă de stabilit câte dintre aceste acte au produs rezultate economice concrete, câte investiții au fost deblocate și câți bani au fost economisiți efectiv.
Pentru că România nu duce lipsă de miniștri care au produs documente. Duce lipsă de rezultate.
Reforma integrității a început cu o numire controversată
Discursul despre competență și integritate a fost pus la încercare încă de la începutul mandatului. În decembrie 2025, Irineu Darău a numit-o pe Adriana Miron în funcția de șefă de cabinet. Numirea a provocat controverse după apariția informațiilor că aceasta fusese condamnată definitiv, în 2015, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual.
Prejudiciul din dosar fusese de sub 2.000 de lei, iar Darău a apărat decizia invocând faptul că Adriana Miron fusese reabilitată de drept în 2020.
Din punct de vedere juridic, reabilitarea reprezintă un element esențial, iar o condamnare urmată de reabilitare nu înseamnă automat că o persoană nu poate ocupa o funcție publică.
Din punct de vedere politic, însă, numirea a ridicat întrebări legitime despre standardele de integritate promovate de USR.
Partidul care a construit o parte importantă din discursul său public pe ideea de reformă morală a administrației a ajuns să explice de ce o persoană condamnată în trecut pentru infracțiuni de serviciu putea ocupa o funcție de încredere în cabinetul unui ministru.
Legalitatea unei numiri și oportunitatea ei politică nu sunt întotdeauna același lucru.
Un pensionar special, cu trecut politic în AUR, numit la o fabrică strategică de armament
Poate una dintre cele mai răsunătoare controverse ale mandatului Darău a fost numirea lui Viorel Salvador Caragea în funcția de administrator special al Uzinei Mecanice Sadu, companie strategică din industria românească de apărare.
În februarie 2026, presa a relatat că ministrul USR a ales pentru această funcție un fost comandant al Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, pensionar special, cu un traseu politic neobișnuit.
Caragea fusese membru USR pentru o singură zi, după care se înscrisese în AUR. Așadar, într-un partid care criticase ani întregi pensiile speciale, politizarea instituțiilor și promovarea persoanelor cu trasee politice controversate, ministrul Economiei a găsit potrivit să numească un pensionar special cu trecut în AUR într-o poziție de responsabilitate la o fabrică de armament.
Numirea a provocat reacții inclusiv în interiorul USR, iar Diana Buzoianu s-a pronunțat public asupra controversei.
Darău a apărat decizia susținând că a ținut cont de pregătirea tehnică și juridică a lui Caragea, precum și de experiența sa în management instituțional. Ministrul a explicat și că atribuțiile administratorului special erau limitate și legate de situația financiară și administrativă a uzinei.
Numai că explicațiile tehnice nu au eliminat întrebarea politică: cum a ajuns un fost membru AUR, pensionar special și fost șef de poliție, să fie considerat o alegere potrivită pentru un post într-o companie strategică, sub conducerea unui ministru USR?
Poate că Irineu Darău a avut argumente profesionale solide. Dar tocmai un ministru care se declară reformist ar fi trebuit să știe că asemenea numiri necesită criterii de selecție transparente și explicații publice convingătoare.
Șase cabinete parlamentare, niciun angajat și bani publici pentru chirii
O altă controversă, de această dată legată direct de cheltuirea banilor publici, a apărut în mai 2026. Potrivit unei investigații publicate de DeFapt.ro, Irineu Darău ar fi beneficiat de fonduri de la Senat pentru chiria a șase cabinete parlamentare din județul Brașov, deși nu avea niciun angajat la acestea.
În perioada ianuarie–decembrie 2025, senatorul primise 27.530 de lei pentru plata chiriilor. Jurnaliștii au susținut că cinci dintre cele șase spații erau folosite ca sedii ale filialelor locale USR, unele fiind închise sau aparent neutilizate.
Mai mult, investigația a arătat că Darău a continuat să solicite decontarea a 1.400 de lei lunar pentru transport și după preluarea funcției de ministru, deși beneficia de protecția și transportul asigurate de SPP.
Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a explicat că spațiile pot fi împărțite legal între un cabinet parlamentar și o organizație politică și că regulile de decontare se aplică uniform parlamentarilor care sunt și miniștri. Darău nu a oferit un punct de vedere direct publicației, potrivit investigației.
În timp ce ministrul le explica angajaților că statul trebuie să strângă cureaua, în spațiul public apăreau întrebări despre chirii decontate pentru cabinete fără personal și despre bani de transport încasați concomitent cu beneficiile funcției ministeriale.
Austeritatea este, fără îndoială, mai ușor de predicat decât de explicat în propriile deconturi.
Diplomația economică a ajuns până în Senegal
În iunie 2026, o deplasare a ministrului în Senegal a stârnit alte întrebări despre utilizarea fondurilor publice. Vizita la Dakar a costat peste 10.300 de lei, incluzând aproximativ 7.893 de lei pentru transportul aerian și 527 de dolari pentru cazare și diurnă.
Darău a participat la lansarea candidaturii lui Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Francofoniei. Ministerul a justificat deplasarea și prin întâlniri privind dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Senegalul.
Participarea la întâlniri internaționale poate face parte din atribuțiile unui ministru. Problema nu este simpla existență a unei deplasări externe, ci evaluarea rezultatelor ei.
Ce investiții au fost atrase? Ce contracte au fost încheiate? Ce beneficii concrete a obținut economia românească? Pentru un ministru preocupat de fiecare funcție de conducere și de reducerea cheltuielilor, asemenea întrebări ar trebui să primească răspunsuri la fel de precise ca facturile de avion.
Companiile de stat: depolitizare în discurs, acuzații de politizare în practică
În vara anului 2026, Darău s-a confruntat și cu acuzații privind promovarea unor membri sau apropiați ai USR în structurile de conducere ale companiilor de stat.
Criticii săi au pus sub semnul întrebării modul în care au fost făcute unele numiri în consiliile de administrație, reclamând o posibilă contradicție între promisiunea de profesionalizare a managementului public și deciziile de personal.
Acuzațiile generale de politizare trebuie însă deosebite de cazurile documentate: fără identificarea persoanelor, a procedurilor de selecție și a eventualelor încălcări, nu se poate afirma că aceste numiri au fost ilegale.
Cert este că episodul Viorel Caragea de la Uzina Mecanică Sadu a oferit contestatarilor fostului ministru un exemplu concret pentru a pune sub semnul întrebării criteriile de selecție.
Iar un ministru care cere competență și transparență întregii administrații trebuie să fie pregătit să explice aceleași criterii și atunci când își desemnează propriii oameni.
Nici domeniul digitalizării nu a fost ferit de tensiuni. Mandatul lui Darău a fost marcat de un conflict public cu Dragoș Vlad, fostul conducător al Autorității pentru Digitalizarea României.
Disputa a inclus acuzații reciproce privind responsabilitatea pentru blocarea sau întârzierea unor proiecte importante. Darău a respins acuzațiile care i-au fost aduse, calificându-le drept „minciuni”, potrivit informațiilor prezentate despre conflict.
Dincolo de schimbul de replici, episodul ridică întrebarea esențială pentru orice minister care gestionează digitalizarea: ce proiecte au fost efectiv finalizate și ce servicii publice au devenit mai simple pentru cetățeni?
Digitalizarea nu înseamnă doar strategii, ședințe și dispute între instituții. Înseamnă sisteme funcționale, proceduri simplificate și rezultate care pot fi utilizate de oameni.
SAFE, ordonanța controversată și conflictul constituțional
Una dintre cele mai importante dispute juridice ale mandatului a vizat cadrul normativ asociat programului european SAFE, prin care România urmărește finanțarea unor investiții strategice, inclusiv în industria de apărare.
Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a provocat un conflict politic și instituțional. Pe 22 octombrie 2026, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu emiterea actului normativ.
Darău a reacționat susținând că programul SAFE nu este pus în pericol și că ordonanța contestată privea strict posibilitatea exproprierii unor active necesare proiectelor strategice.
Totuși, rămâne o întrebare legitimă despre pregătirea juridică a deciziilor promovate de Guvern în perioada mandatului său.
Mai ales că fostul ministru interpretează suspendarea reorganizării ministerului ca pe o dovadă a rezistenței adversarilor la reformă, în timp ce în cazul SAFE insistă că proiectele rămân neafectate.
Justiția nu poate fi folosită selectiv drept instrument de validare politică: o hotărâre favorabilă adversarilor nu demonstrează automat că aceștia sunt antireformiști, după cum un conflict constituțional nu anulează automat toate proiectele unui ministru.
Final de mandat cu revoltă internă. Funcționarii i-au răspuns ministrului pe e-mail
Poate cel mai ironic episod al mandatului a venit chiar la despărțirea de Ministerul Economiei. Pe 20 octombrie 2026, Profit.ro a publicat mesajul de rămas-bun transmis de Darău angajaților instituției și mai multe răspunsuri critice primite de acesta.
Fostul ministru le-a mulțumit celor care au susținut direcția sa administrativă, dar a ținut să precizeze că în minister există persoane care nu încurajează performanța și onestitatea.
Răspunsurile unor funcționari au conturat însă o imagine mult mai puțin triumfalistă.
Aceștia au reclamat un climat de suspiciune, presiuni permanente, lipsă de dialog și discreditarea angajaților cu experiență. Unul dintre mesaje a descris implicarea directă a ministrului ca fiind „mai degrabă o așteptare neîmplinită decât un sprijin real”.
Alte mesaje au ridicat probleme privind stabilirea indemnizațiilor în consiliile de administrație ale unor companii de stat și eliminarea sporurilor pentru personalul implicat în proiectele PNRR.
Potrivit relatărilor, un funcționar a susținut că unele indemnizații ar fi fost stabilite fără criterii obiective, iar altul a reclamat că angajații au aflat despre eliminarea sporurilor abia după emiterea ordinelor, fără o consultare prealabilă. Acestea rămân acuzații ale autorilor mesajelor, nu nereguli demonstrate printr-o hotărâre sau un raport de control.
Situația este cu atât mai interesantă cu cât Darău susține că a reușit să pună instituția în mișcare, inclusiv fără unii dintre cei pe care îi considera responsabili pentru blocaje.
Numai că mesajele publicate arată că cel puțin o parte a angajaților au o cu totul altă perspectivă asupra celor zece luni de conducere. Este posibil ca unele nemulțumiri să fi fost provocate tocmai de măsurile de austeritate. Este la fel de posibil ca altele să indice probleme reale de management.
Dar când un ministru își încheie mandatul acuzând funcționarii de incompetență, iar aceștia îi răspund reclamând presiuni și lipsă de dialog, nu mai vorbim doar despre rezistență la schimbare. Vorbim despre un conflict administrativ care merită evaluat serios.
„Antireformiștii nu mă vor uita toată viața”. Dar nici controversele nu dispar
În locul unui bilanț concentrat exclusiv pe indicatori economici, Irineu Darău a ales să încheie această etapă politică printr-un mesaj adresat adversarilor.
„Înseamnă că eu am fost un ministru reformist și antireformiștii nu mă vor uita toată viața”, a declarat fostul ministru.
Și a adăugat un avertisment: „Roata se întoarce”.
Declarația vine de la un politician care susține, în același timp, că nu are niciun orgoliu și că își dorește doar continuarea proiectelor bune pentru România.
Desigur, un ministru poate avea adversari politici și poate întâmpina rezistență la reforme autentice. Dar simplul fapt că a deranjat anumite persoane nu este o dovadă suficientă că toate deciziile sale au fost corecte.
Mai ales când propriul mandat a fost însoțit de controverse privind numirile, cheltuielile publice, relația cu funcționarii și gestionarea unor proiecte strategice.
Irineu Darău poate revendica reorganizarea ministerului, reducerea unor funcții de conducere și demersurile pentru continuarea investițiilor strategice. Aceste măsuri merită analizate în raport cu efectele lor reale.
Dar fostul ministru nu poate pretinde ca bilanțul său să fie judecat exclusiv după criteriile pe care și le stabilește singur.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
