București și restul lumii. România, o economie în două viteze. Capitala crește cu 33%, în timp ce alte regiuni se prăbușesc economic
România se confruntă cu discrepanțe economice majore între regiuni, București-Ilfov înregistrând o creștere economică de 33% în perioada 2019-2024, în timp ce Muntenia și Oltenia au consemnat scăderi de două cifre. Analiza a fost prezentată de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care critică politicile economice ale guvernelor PSD-PNL-UDMR și susține că dezvoltarea țării s-a concentrat în jurul Capitalei, în detrimentul altor zone.
Regiunea București-Ilfov a înregistrat cel mai mare ritm de creștere economică dintre regiunile Uniunii Europene în intervalul analizat, cu un avans de 33%. În schimb, alte regiuni ale României au evoluat mult mai slab, unele înregistrând contracții economice semnificative.
Muntenia a înregistrat o scădere de 13,5%, una dintre cele mai mari diminuări la nivel european, în timp ce Oltenia ar fi pierdut 11,5%. Dobrogea ar fi consemnat o reducere de 5,1%, iar Moldova ar fi rămas aproape de stagnare, cu un avans de numai 0,4%.
În contrast, regiunile din vestul țării au avut evoluții mai favorabile. Banatul ar fi înregistrat o creștere de 14,3%, iar Crișana, de 15,8%. Transilvania ar fi consemnat un avans mai modest, de 6,3%.
„România în două culori”, imaginea unor decalaje economice profunde
Pornind de la aceste cifre, Petrișor Peiu descrie România drept o economie împărțită în două, în care dezvoltarea accelerată a Capitalei contrastează cu declinul unor regiuni din sudul țării.
„Din 2019 și până în 2024, București-Ilfov are cel mai mare ritm de creștere dintre regiunile UE: +33%. În vremea asta, în jurul Bucureștiului, regiunea Munteniei are al treilea cel mai mare ritm de prăbușire economică din regiunile UE: -13,5%, urmată îndeaproape de Oltenia (locul patru la descreștere din UE): -11,5%”, a afirmat Petrișor Peiu.
Acesta a atras atenția și asupra evoluțiilor din celelalte regiuni, de la scăderea economică din Dobrogea până la stagnarea din Moldova și creșterile înregistrate în vestul țării.
În opinia sa, diferențele regionale reflectă modul în care au fost distribuite investițiile și oportunitățile economice în ultimii ani.
Critici la adresa guvernelor PSD-PNL-UDMR
Petrișor Peiu pune aceste evoluții în legătură cu politicile guvernelor care au condus România în perioada analizată, criticând modul în care dezvoltarea economică a fost concentrată în anumite zone.
„Iată pentru cine au guvernat guvernele PSD-PNL-UDMR, de fapt”, a declarat acesta.
Senatorul susține că România se remarcă printr-un contrast puternic între regiunea Capitalei și o parte importantă a teritoriului național, situație pe care o consideră neobișnuită în peisajul european.
În același comentariu, Peiu a făcut referire și la Germania, despre care afirmă că traversează o perioadă de stagnare economică, descriind-o drept „bolnavul economic al Europei”.
Disparitățile regionale, o problemă pentru dezvoltarea României
Diferențele dintre regiunile României readuc în discuție problema concentrării activității economice în București și în câteva centre regionale puternice. Accesul la infrastructură, investițiile private, dezvoltarea industrială, productivitatea și disponibilitatea forței de muncă pot influența semnificativ evoluția economică a fiecărei zone.
Totuși, cifrele prezentate trebuie interpretate în funcție de indicatorul economic utilizat și de metodologia de calcul. O scădere procentuală a unui indicator regional nu înseamnă automat că toate sectoarele economice din regiunea respectivă au intrat în declin, iar comparațiile între regiuni trebuie să țină cont de structura economiei și de nivelul de dezvoltare de la care a pornit fiecare zonă.
Datele invocate de Petrișor Peiu conturează o imagine a unor evoluții economice foarte diferite în interiorul României. Pentru a stabili în ce măsură politicile guvernamentale au contribuit la aceste diferențe, este necesară și analizarea investițiilor publice, a fondurilor europene atrase, a infrastructurii și a evoluției produsului intern brut regional în termeni comparabili.
