Iașul, paralizat din nou de trafic în această dimineață. Mihai Chirica se laudă cu premii pentru mobilitate dar spune că „mobilitatea în marile oraș este un lucru rău”
O ploaie densă a fost suficientă pentru ca traficul din Iași să se transforme din nou într-un coșmar. Dimineață, marile bulevarde și intrările în oraș au fost sufocate de coloane de mașini, în timp ce transportul public, deja insuficient pentru nevoile municipiului și ale zonei metropolitane, nu reușește să reprezinte o alternativă reală pentru mulți locuitori. În acest context, primarul Mihai Chirica vorbește despre premiile obținute de Iași pentru mobilitate și invocă problemele generale ale marilor orașe, în loc să ofere explicații concrete pentru blocajele din municipiul pe care îl conduce. Consilierul local PNL Eduard Boz critică această ruptură dintre imaginea promovată de administrație și realitatea trăită zilnic de ieșeni.
O ploaie și Iașul se blochează. Cât mai poate administrația Chirica să invoce scuze?
Marți dimineață, 3 noiembrie, traficul din Iași a fost din nou dat peste cap. Ploaia densă a accentuat problemele de circulație, iar blocajele au afectat marile bulevarde și intrările în municipiu.
Pentru ieșenii care încearcă să ajungă dimineața la serviciu, la școală sau la grădiniță, asemenea situații au devenit o realitate apăsătoare. Când condițiile meteorologice se înrăutățesc, un sistem rutier deja suprasolicitat ajunge rapid la limită.
Problema nu este însă ploaia. Ploaia doar scoate la suprafață, încă o dată, incapacitatea administrației locale de a construi un sistem de mobilitate care să funcționeze și în condiții dificile.
După ani în care primarul Mihai Chirica a condus administrația ieșeană, orașul continuă să sufere din cauza acelorași probleme: transport public insuficient, frecvențe care nu răspund cererii, semaforizare ineficientă, lipsa unor benzi dedicate și absența unei rețele coerente de piste pentru biciclete.
În loc să poată alege între mai multe variante rapide și predictibile de deplasare, numeroși ieșeni rămân dependenți de autoturismul personal. Iar când tot mai multe mașini intră simultan pe aceleași artere, blocajul devine inevitabil.
Eduard Boz: „Să vorbești despre autobuzul turistic când îți trebuie 170 de autobuze la stradă este inadecvat”
Consilierul local PNL Eduard Boz a criticat dur prioritățile administrației municipale, acuzând Primăria că promovează proiecte de imagine într-un moment în care transportul public nu poate acoperi nevoile orașului.
Acesta a invocat necesarul de aproximativ 170 de autobuze care ar trebui să circule efectiv pe trasee și a atras atenția asupra timpilor mari de așteptare din stații.
„A vorbi despre autobuzul turistic în momentul în care ție ți-ar trebui undeva la 170 de autobuze la stradă, în Iași, este inadecvat și creează revoltă cetățenilor în momentul în care văd această tichie de mărgăritar care îi mai lipsea chelului. La fel, să discuți despre premiul de mobilitate într-un oraș în care toată lumea se plânge că așteaptă 30 de minute, că nu se respectă timpii estimați afișați pe tabele, undeva este o fractură. Eu v-am invitat să identificăm problemele corect și să ne concentrăm energia asupra acestor probleme: o flotă mai mare, benzi unice”, a declarat Eduard Boz.
Critica acestuia atinge una dintre contradicțiile majore ale administrației ieșene: orașul are nevoie de o capacitate mai mare de transport public și de măsuri care să reducă timpii de deplasare, dar dezbaterea publică este dominată frecvent de proiecte simbolice și de distincții primite de municipalitate.
Un autobuz turistic poate avea utilitatea lui într-un oraș care dorește să își promoveze patrimoniul. Dar nu poate fi prezentat drept o prioritate comparabilă cu nevoia de a asigura autobuze și tramvaie suficiente pentru zecile de mii de oameni care depind zilnic de transportul public.
Într-un municipiu în care călătorii reclamă așteptări de 30 de minute în stații, problema esențială nu este câte premii poate afișa Primăria, ci cât de repede și de sigur poate ajunge un ieșean dintr-un cartier în altul.
Mihai Chirica invocă Parisul și problemele naționale. Dar cine răspunde pentru mobilitatea din Iași?
Răspunsul primarului Mihai Chirica este cu atât mai surprinzător cu cât edilul a ales să relativizeze problemele orașului prin comparații cu alte mari centre urbane.
Primarul a susținut că aglomerația este o problemă generalizată și a invocat inclusiv Parisul, argumentând că nici marile orașe europene nu au reușit să o elimine.
„Este o problemă care s-a generalizat în marile orașe și nu putem să o ștergem cu buretele. Niciunul dintre marile orașe nu a rezolvat această problemă, nici măcar Parisul, care este Orașul Luminilor și beneficiază de democrație de câteva sute de ani. Dar un lucru deranjează și întristează în același timp: cum poți să acuzi un oraș care aduce premii și distincții? Noi nu ne cumpărăm premiile și distincțiile. Nu poți ascunde un lucru bun de fiecare dată în spatele unui lucru rău. Iar mobilitatea în orașele mari este un lucru rău, pentru că România nu a fost atentă și nu este atentă în continuare să stopeze înmatricularea de mașini poluante, să caute soluții ca oamenii să se întoarcă la transportul public de călători, nu pe principiul forței, așa cum s-ar dori, pentru că nu rezolvi prin forță”, a declarat Mihai Chirica.
Comparația cu Parisul nu oferă însă niciun răspuns la problemele concrete ale Iașului. Faptul că marile orașe europene se confruntă cu aglomerație nu înseamnă că administrațiile lor nu pot interveni pentru a îmbunătăți transportul public, semaforizarea sau infrastructura rutieră.
Mai mult, explicația potrivit căreia România nu a limitat suficient înmatricularea mașinilor poluante mută responsabilitatea către nivelul național, fără să clarifice ce a făcut Primăria Iași în limitele propriilor atribuții.
Primarul nu poate decide singur politica națională de înmatriculare a autoturismelor. Poate însă influența direct organizarea transportului public local, prioritizarea mijloacelor de transport în comun, dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și funcționarea sistemelor de semaforizare.
Acestea sunt exact domeniile în care ieșenii așteaptă rezultate.
Premiu pentru mobilitate într-un oraș în care oamenii așteaptă autobuzul zeci de minute
Luna trecută, Mihai Chirica a ridicat un premiu pentru mobilitate, distincție pe care o invocă acum în apărarea administrației sale. Dar un premiu nu poate ține loc de autobuz, nu poate scurta timpul de așteptare într-o stație și nu poate debloca o intersecție sufocată de mașini.
În mod firesc, orice distincție obținută de un oraș poate fi un motiv de satisfacție. Problema apare atunci când administrația o folosește ca argument împotriva criticilor venite de la cetățeni.
Un ieșean care așteaptă jumătate de oră un autobuz nu contestă neapărat valoarea unui premiu. Contestă faptul că serviciul public pentru care plătește nu îi oferă o alternativă predictibilă la autoturismul personal.
Iar declarația primarului potrivit căreia „mobilitatea în orașele mari este un lucru rău” contrastează puternic cu discursul despre premiile pentru mobilitate.
În context, Mihai Chirica pare să se refere la dificultățile de circulație din marile orașe. Totuși, tocmai aceste dificultăți ar trebui să fie motivul pentru care administrația locală accelerează investițiile și măsurile de organizare a traficului, nu un argument pentru a justifica lipsa rezultatelor.
Oradea construiește pasaje, Iașul continuă să caute explicații
Comparația cu alte orașe din România este mult mai relevantă decât invocarea Parisului. La Oradea, administrația locală și Consiliul Județean Bihor au urmărit dezvoltarea infrastructurii rutiere printr-un program amplu de pasaje, cu 14 realizate, potrivit bilanțului invocat, șapte prin Primărie și șapte prin Consiliul Județean, și alte trei aflate în lucru.
Pasajele nu reprezintă singura soluție pentru mobilitatea urbană și nu pot înlocui transportul public performant. Dar exemplul arată că blocajele pot fi abordate și prin investiții concrete, planificate și coordonate între instituții.
La Iași, discuția revine mereu la aceleași probleme, în timp ce rezultatele sunt insuficiente în raport cu presiunea tot mai mare exercitată asupra infrastructurii.
Nu este suficient să afirmi că toate orașele mari au trafic. Întrebarea relevantă este ce proiecte ai realizat, ce blocaje ai eliminat și cât ai îmbunătățit deplasarea oamenilor în perioada în care ai condus orașul.
Pentru ieșenii care pierd zilnic timp în trafic, explicația că nici Parisul nu a rezolvat problema aglomerației nu schimbă nimic.
Transport public insuficient, semafoare nesincronizate și piste pentru biciclete care lipsesc
O strategie reală de mobilitate nu se poate limita la cumpărarea unor vehicule sau la promovarea unor proiecte punctuale.
Iașul are nevoie de un transport public suficient de frecvent încât oamenii să îl poată utiliza fără să își organizeze întreaga zi în funcție de sosirea unui autobuz.
Are nevoie de o flotă dimensionată pentru municipiu și pentru legăturile cu zona metropolitană, unde dezvoltarea rezidențială a crescut presiunea asupra principalelor intrări în oraș.
Are nevoie de benzi dedicate transportului public, acolo unde configurația străzilor permite acest lucru, astfel încât autobuzele să nu rămână blocate în aceleași coloane cu autoturismele.
Are nevoie și de un sistem de semaforizare coordonat, care să reducă timpii pierduți inutil în intersecții și să ofere prioritate mijloacelor de transport în comun.
În prezent, semaforizarea din Iași este una dintre marile surse de nemulțumire pentru șoferi, iar lipsa unei sincronizări eficiente accentuează percepția unui trafic administrat mai degrabă reactiv decât strategic.
La acestea se adaugă lipsa unei rețele coerente și sigure de piste pentru biciclete, care să permită deplasarea între cartiere și principalele zone de interes.
Fără asemenea alternative, apelurile la renunțarea la autoturism rămân simple declarații.
Oamenii nu pot fi convinși să lase mașina acasă dacă transportul public vine rar, dacă durata călătoriei este imprevizibilă și dacă deplasarea cu bicicleta nu poate fi făcută în siguranță.
Primăria trebuie să răspundă pentru ceea ce poate controla, nu să dea vina pe numărul mașinilor
Desigur, numărul tot mai mare de autoturisme contribuie la aglomerație. Dar tocmai de aceea administrația trebuie să creeze alternative.
Nu poți critica dependența de mașini în timp ce orașul nu oferă suficiente motive pentru ca oamenii să aleagă autobuzul, tramvaiul sau bicicleta.
Nu poți invoca problemele generale ale României pentru a explica la nesfârșit deficiențele locale. Și, mai ales, nu poți răspunde nemulțumirilor cetățenilor printr-o enumerare de premii, atunci când realitatea din trafic contrazice imaginea unui oraș cu mobilitate performantă.
Eduard Boz are dreptate într-un punct esențial: prioritățile trebuie stabilite în funcție de problemele reale ale orașului. O flotă mai mare, timpi de așteptare reduși și benzi dedicate transportului public ar avea un efect direct asupra vieții ieșenilor.
Primăria ar trebui să prezinte public nu doar premiile obținute, ci și indicatorii care contează: câte autobuze și tramvaie circulă efectiv la orele de vârf, ce intervale reale există între curse, cât de des sunt respectate orarele și ce măsuri concrete sunt programate pentru reducerea blocajelor.
Iașul nu are nevoie de explicații despre Paris, ci de soluții pentru propriile străzi
Ploaia de marți dimineață a oferit încă o imagine a fragilității sistemului de circulație din Iași.
Un oraș în care traficul se blochează pe marile bulevarde și la intrări ori de câte ori condițiile devin dificile are o problemă structurală, nu doar una meteorologică.
Mihai Chirica poate invoca premii, distincții, problemele Parisului sau politicile naționale privind înmatricularea mașinilor. Niciuna dintre aceste explicații nu înlocuiește obligația administrației municipale de a face transportul public mai eficient și deplasarea prin oraș mai predictibilă.
După atâția ani la conducerea Iașului, primarul nu mai poate vorbi despre mobilitate ca și cum ar fi doar un observator al problemelor.
Mihai Chirica nu este un comentator al traficului din Iași. Este primarul orașului și unul dintre principalii responsabili pentru politicile locale care ar trebui să îl facă funcțional.
Abonează-te la canalul de WhatsApp Alo Romania și primești știrile importante direct pe telefon, rapid și simplu https://shorturl.at/OviNm
