Statul român își pasează propriile greșeli pe umerii contribuabililor. Un antreprenor reclamă că a fost amenințat cu executarea silită pentru că a plătit amenzile prin Ghișeul.ro
O nouă mostră de birocrație și disfuncționalitate în administrația publică din România.
Un antreprenor susține că a fost sunat de un funcționar public, care i-a cerut să nu mai plătească amenzile prin Ghișeul.ro către bugetul local, ci direct către bugetul de stat.
Mai mult, acesta afirmă că a fost avertizat că, în caz contrar, transferurile nu vor mai fi operate, iar firma ar putea ajunge în situația de a fi executată silit de ANAF.
Irinel Bucur, reprezentant al Asociației HaiCaSePoate, a relatat pe rețelele sociale o discuție purtată în cursul dimineții cu un funcționar public din zona financiară.
Schimbul de replici scoate la iveală o situație absurdă: contribuabilul își achită amenzile printr-o platformă oficială a statului, primește dovada plății, dar ulterior este pus să rezolve problemele de distribuire a banilor între instituțiile publice.
Potrivit relatării sale, funcționarul l-a contactat pentru a-i solicita ca, pe viitor, amenzile pentru rovinietă sau pentru trecerea podului de la Fetești să nu mai fie achitate în conturile bugetului local, ci direct în conturile bugetului de stat.
Motivul invocat? Instituția trebuie să efectueze transferuri interne pentru cele aproximativ 12 plăți care au ajuns în conturile sale, deși, potrivit funcționarului, ar fi trebuit să ajungă la ANAF.
Antreprenorul a explicat că utilizează Ghișeul.ro, platformă oficială prin care selectează județul, localitatea, tipul amenzii și introduce CUI-ul societății.
După efectuarea plății, consideră că obligația sa este îndeplinită, iar repartizarea banilor între instituțiile statului nu reprezintă responsabilitatea firmei.
„Eu plătesc prin Ghișeul.ro, adică instituție a statului unde mă pune să aleg județul, localitatea, tipul amenzii și apoi, fiind persoană juridică, introduc și CUI-ul firmei. Fac plata și ce se întâmplă după nu intră în controlul meu și, sincer, nici nu mă interesează în ce buzunare își pune statul banii sau ce reguli are! Obligația mea e de plată de taxe și impozite, de plată a amenzilor, banii pleacă de la mine și cum și unde îi distribuie statul, nu mă interesează”, a explicat acesta.
Funcționarul i-a sugerat să contacteze reprezentanții Ghișeul.ro pentru rezolvarea problemei. Răspunsul antreprenorului a fost însă categoric: nu contribuabilul trebuie să repare deficiențele sistemului administrativ.
„Doamnă, pare că nu m-am făcut înțeles. Eu nu trebuie să sun nicăieri. Banii au plecat de la mine și au ajuns la stat. Dumneavoastră aveți o problemă cu organizarea statului, nu cu mine! Dacă trebuie să depuneți muncă din cauza greșelii statului, faceți rapoarte pe linie ierarhică, înaintați propuneri de modificare etc.! Dar nu mă puneți pe mine să fac asta, că eu nu știu cum funcționați și nici nu vreau să știu, că am treabă să fac bani ca să plătesc taxele și impozitele”, a fost replica lui Irinel Bucur.
Discuția a luat o turnură și mai tensionată în momentul în care funcționarul i-ar fi transmis că, dacă nu își schimbă modalitatea de plată, instituția nu va mai opera transferurile pentru sumele ajunse în conturile sale.
„Dacă nu faceți asta, eu nu vă mai operez transferurile, că nu sunt obligată să o fac și atunci o să alergați să obțineți restituiri, căci altfel ANAF-ul vă va executa!”, i-ar fi spus angajata.
Antreprenorul a interpretat afirmația drept o amenințare și a atras atenția că o eventuală executare silită, în condițiile în care amenzile au fost achitate printr-o platformă oficială, ar putea genera un litigiu cu statul.
„Doamnă, dumneavoastră acum mă amenințați pentru că statul nu-și face treaba și nu-și pune banii în buzunarul corect, că mie așa îmi sună?”, a întrebat acesta.
Funcționarul a susținut că nu este vorba despre o amenințare, ci despre prezentarea unei realități.
În replică, Irinel Bucur a afirmat că, dacă firma ar primi o poprire sau o decizie de executare silită pentru sume deja achitate, ar contesta măsura în instanță și ar solicita dobânzile și penalitățile legale.
Acesta a invocat și existența unor spețe câștigate la Curtea de Apel București, în care s-ar fi stabilit că plata unei taxe către o instituție a statului poate reprezenta îndeplinirea obligației de plată.
În final, funcționarul a acceptat să continue operarea transferurilor, inclusiv pentru plățile care ajung în conturile instituției, deși, potrivit explicațiilor sale, ar trebui să fie direcționate către ANAF.
Irinel Bucur spune că a încercat să ofere o soluție instituțională: funcționarul să raporteze problema superiorilor, iar primăria să transmită mai departe sesizarea către autoritățile competente.
În opinia sa, un contribuabil nu poate fi transformat în intermediar între instituțiile statului și nici nu poate fi pus să depună petiții pentru a corecta o problemă administrativă pe care nu are cum să o cunoască în detaliu.
„Statul în prostia lui e capabil să vă scoată vinovați pentru orice greșeală a sa”
Dincolo de schimbul de replici, cazul ridică o problemă mult mai amplă: cine răspunde atunci când un contribuabil folosește o platformă oficială, respectă pașii indicați de aceasta și achită o obligație către stat, dar instituțiile publice nu reușesc să gestioneze corect banii?
În loc ca sistemele informatice și procedurile administrative să funcționeze unitar, cetățeanul ajunge să fie pus să rezolve probleme de contabilitate publică, transferuri bugetare și comunicare între instituții.
Mai grav este că discuția descrisă de antreprenor arată cum o problemă internă a administrației poate ajunge să fie prezentată drept o responsabilitate a contribuabilului, cu perspectiva unor consecințe financiare serioase.
Irinel Bucur spune că nu o condamnă pe angajata instituției, înțelegând volumul de muncă și dificultățile cu care se confruntă funcționarii publici.
Consideră însă că adevărata responsabilitate aparține unui sistem administrativ care generează proceduri inutile și îi obligă inclusiv pe angajați să consume timp și resurse pentru a repara greșelile altor instituții.
Acesta a anunțat că va continua să achite amenzile prin Ghișeul.ro, tocmai pentru a avea o dovadă clară a plăților efectuate și pentru a putea demonstra că și-a îndeplinit obligațiile.
„Eu am încercat să vă sugerez o soluție ca statul să rezolve problema. Nu pot să fac eu petiții, pentru că, teoretic, fiind din exteriorul instituției, nu am de unde să știu cum înregistrează statul plățile. Și în acest caz nu pot dovedi nimic dacă îmi sunt cerute explicații, așa că sugestia mea e să raportați ierarhic superior, iar primăria să înainteze mai departe!”, a explicat acesta.
Mesajul său final este unul adresat tuturor contribuabililor: să păstreze dovezile plăților și să nu accepte automat transferul responsabilității administrative asupra lor.
