Contractele de miliarde cu Rheinmetall, apărate de Bolojan și Nicușor Dan. Fostul premier: „Nu există clauze păguboase pentru România”. Președintele recunoaște că nu știe câte locuri de muncă vor fi create
Contractele de înzestrare militară încheiate de România cu grupul german Rheinmetall, în contextul programului european SAFE, au devenit subiectul unei controverse privind valoarea achizițiilor, transparența negocierilor și beneficiile economice pentru industria națională. Fostul premier Ilie Bolojan susține că acordurile au fost negociate în interesul României, că nu conțin clauze dezavantajoase și că vor aduce investiții și transfer de tehnologie. La rândul său, președintele Nicușor Dan afirmă că a cunoscut principalele elemente ale negocierilor și că nu are suspiciuni privind legalitatea contractelor. Șeful statului admite însă că nu știe câte locuri de muncă vor fi create în România, deși în discuția publică este vehiculată o valoare de aproximativ 5,7 miliarde de euro pentru contractele asociate Rheinmetall.
Ilie Bolojan respinge acuzațiile privind contractele cu Rheinmetall: „Nu există clauze păguboase pentru România”
Președintele PNL și fostul premier Ilie Bolojan a intervenit miercuri, 11 noiembrie 2026, în controversa privind contractele militare încheiate de România cu grupul german Rheinmetall.
Într-o conferință de presă, Bolojan a respins categoric ideea că statul român ar fi acceptat condiții contractuale dezavantajoase.
„Nu există clauze păguboase pentru România”, a declarat fostul șef al Guvernului. Acesta a insistat că, pe durata mandatului său de prim-ministru, a urmărit ca deciziile la care a participat să fie luate exclusiv în interesul țării.
„Am căutat în acest mandat de premier ca toate deciziile care au fost luate, la care am fost parte, să fie luate pentru țara noastră, așa cum ar fi fost luate pentru familia mea, dacă era cazul, pentru firma mea”, a explicat Ilie Bolojan.
Fostul premier a continuat: „Deci nu s-a pus problema niciunei înțelegeri care să fie perdantă pentru România.”
Declarațiile vin în contextul întrebărilor publice privind dimensiunea contractelor, modul în care au fost negociate și avantajele pe care România le va obține din colaborarea cu producătorul german de armament.
Bolojan susține că acordurile trebuie analizate nu doar prin prisma sumelor plătite pentru echipamente militare, ci și a investițiilor și a transferului de tehnologie pe care le-ar aduce în economia românească.
Fostul premier promite investiții și transfer de tehnologie: „Fără acestea nu poți să ai o industrie de apărare”
Unul dintre principalele argumente prezentate de Ilie Bolojan este că acordurile cu Rheinmetall ar conține obligații care să contribuie la dezvoltarea capacităților industriale din România.
Potrivit fostului premier, contractele nu ar reprezenta doar achiziții de echipamente fabricate în străinătate, ci ar urma să genereze și investiții pe teritoriul țării.
„Toate clauzele sunt la dispoziția celor care au venit. Ele asigură investiții importante, transfer de tehnologie în România, fără de care nu poți să ai o industrie de apărare pe teritoriul acestei țări”, a afirmat Ilie Bolojan.
Liderul PNL s-a declarat favorabil verificării acordurilor și a susținut că o analiză a acestora va confirma corectitudinea negocierilor.
„Și sunt convins că verificarea lor, și foarte bine să verifice de câte ori doresc, va confirma că au fost niște contracte semnate în mod corect pentru România.”
Nicușor Dan recunoaște că știa despre negocierile cu Rheinmetall și despre sumele importante
Cu o zi înaintea declarațiilor lui Ilie Bolojan, președintele Nicușor Dan a fost întrebat, într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni, despre negocierile purtate de fostul Guvern cu grupul german Rheinmetall.
Jurnaliștii au invocat o valoare de aproximativ 5,7 miliarde de euro și au cerut explicații despre nivelul de informare al președintelui. Nicușor Dan a confirmat că a cunoscut principalele elemente ale procesului de negociere.
„Procesul SAFE a fost un proces complex, structurat pe mai multe niveluri de detalii. Evident că lucrurile cele mai importante le-am cunoscut din toată negocierea, din toate evaluările pe oferte posibile, din evaluări pe echipamente posibile”, a declarat șeful statului.
Președintele a precizat că știa despre direcționarea unei sume importante către producătorul german, dar nu a confirmat cifra exactă prezentată în întrebarea jurnalistului.
„Nu știu dacă suma este exact 5,7 miliarde, dar am știut că este o sumă consistentă care, în urma discuțiilor, evaluărilor, merge către Rheinmetall.”
Declarația este importantă deoarece confirmă că șeful statului nu a fost străin de principalele coordonate ale negocierilor.
Totuși, faptul că președintele a fost informat nu înseamnă că a negociat personal fiecare clauză sau că a semnat contractele respective.
Responsabilitățile instituționale ale Guvernului, Ministerului Apărării și celorlalte autorități implicate trebuie analizate separat de rolul președintelui și de discuțiile desfășurate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Contracte de 5,7 miliarde de euro. Ce se știe despre suma atribuită grupului german
Valoarea de 5,7 miliarde de euro a fost invocată în întrebările adresate președintelui Nicușor Dan și apare în relatările publice despre contractele încheiate cu Rheinmetall.
Grupul german a anunțat în luna iunie 2026 semnarea unor contracte cu Armata Română, în valoare totală de aproximativ 5,7 miliarde de euro.
Una dintre cele mai importante întrebări adresate președintelui a vizat impactul economic al contractelor. Jurnalistul a cerut să afle câte locuri de muncă ar urma să fie create în România prin investițiile realizate în cadrul programului SAFE.
Întrebarea a inclus și o comparație cu Germania, unde ar urma să fie create peste 33.000 de locuri de muncă, potrivit cifrei invocate în cadrul conferinței.
„Nu am această informație, dar cred că dezbaterea este binevenită în spațiul public”, a declarat președintele.
Șeful statului a explicat că, în discuțiile cu reprezentanții Guvernului, ai Ministerului Economiei și ai Ministerului Apărării, a insistat ca o parte importantă a producției să fie realizată în România.
„Ceea ce am discutat cu reprezentanții Guvernului, ai Ministerului Economiei, ai Ministerului Apărării, în momentul în care s-a dezbătut toată această procedură pe SAFE, a fost ca un procent important din producție, fie că sunt echipamente finite, fie că sunt subansamble, să fie făcute în România.”
Nicușor Dan a abordat și o problemă sensibilă a achizițiilor militare din România: obligațiile de compensare industrială, cunoscute sub denumirea de offset.
În anumite contracte de achiziții militare, furnizorii străini își asumă obligații de investiții, producție locală, transfer de tehnologie sau colaborare cu firme din țara cumpărătoare.
Scopul este ca o parte din valoarea economică a achiziției să se întoarcă în economia statului care plătește pentru echipamente. Președintele a avertizat că România a mai trecut prin situații în care astfel de obligații au fost asumate contractual, dar rezultatele au fost nesatisfăcătoare.
„Istoria ne spune că, de multe ori, România a semnat contracte de furnizare de echipamente, echipamente militare, companiile cu care am semnat și-au luat obligații de așa-numit offset, dar, în practică, nu s-a întâmplat nimic”, a afirmat Nicușor Dan.
Dacă România urmărește dezvoltarea unei industrii naționale de apărare, nu este suficient ca furnizorii să promită investiții sau colaborări. Trebuie să existe mecanisme de monitorizare a obligațiilor, termene verificabile și consecințe contractuale pentru eventualele neîndepliniri.
Președintele a subliniat că respectarea obligațiilor asumate de companiile furnizoare este esențială.
Aceasta este una dintre cele mai importante teme ale dezbaterii: nu doar dacă România primește echipamentele comandate, ci și dacă investițiile militare vor genera capacități de producție și competențe tehnologice durabile în țară.
Contractele SAFE pot fi făcute publice? Nicușor Dan spune că transparența are limite legate de securitatea militară
O altă întrebare adresată președintelui a vizat posibilitatea publicării documentelor contractuale. Nicușor Dan s-a declarat favorabil transparenței, dar a precizat că anumite informații pot fi protejate de secretul militar sau de obligații de confidențialitate.
„Sigur, sigur, orice nu este afectat de vreun secret militar sau de vreun angajament de confidențialitate pe care ni le-am luat deja poate să fie făcut public”, a afirmat șeful statului.
În practică, acest lucru înseamnă că unele informații despre achiziții pot fi prezentate public, în timp ce altele pot rămâne clasificate.
Președintele a fost întrebat și despre informațiile apărute în spațiul public privind posibile verificări penale legate de contractele din domeniul apărării.
Nicușor Dan a susținut că orice verificare este binevenită, dar a făcut distincția între existența unei cercetări și demonstrarea unei încălcări a legii.
„Evident că orice fel de cercetare este binevenită”, a declarat președintele. Acesta a explicat că deschiderea unei cercetări penale nu echivalează cu stabilirea vinovăției unei persoane sau cu demonstrarea caracterului ilegal al unui contract.
„Eu, în momentul de față, nu am vreo suspiciune că vreunul din contractele SAFE ar avea vreo problemă”, a afirmat Nicușor Dan.
Poziția șefului statului este, astfel, apropiată de cea exprimată de Ilie Bolojan: ambii susțin că nu au motive să considere că acordurile sunt dezavantajoase sau ilegale.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
