CNAS vrea extinderea plății obligatorii a contribuției la sănătate. Aproape 3 milioane de români figurează ca neasigurați. Cine ar putea fi vizat de noile măsuri
Sistemul public de asigurări de sănătate din România ar putea trece prin noi modificări privind colectarea contribuțiilor, după ce conducerea CNAS a atras atenția asupra numărului ridicat de persoane care beneficiază de anumite servicii medicale fără să fie asigurate.
Președintele interimar al CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a declarat, în cadrul unui eveniment organizat de Profit Health Forum, că este necesară extinderea bazei de contribuabili pentru asigurările sociale de sănătate.
Potrivit acesteia, aproximativ 15% din populație nu este asigurată, iar aproape toate persoanele neasigurate sunt sub vârsta de 60 de ani. Oficialul a explicat că legislația prevede deja caracterul obligatoriu al asigurărilor sociale de sănătate pentru persoanele care au reședința în România, indiferent de cetățenie.
În prezent, există și posibilitatea plății voluntare a contribuției pentru persoanele care nu realizează venituri. CNAS consideră însă că acest mecanism nu este suficient și că statul trebuie să identifice soluții pentru creșterea numărului celor care contribuie efectiv la finanțarea sistemului.
Aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate figurează pe listele medicilor de familie
Una dintre cele mai importante informații prezentate de conducerea CNAS privește numărul persoanelor neasigurate înregistrate în sistemul de medicină de familie. Potrivit Larisei Mezinu-Bălan, aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează în această categorie.
Oficialul a atras însă atenția că o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască permanent în România. Există posibilitatea ca unele persoane să se fi stabilit în străinătate, dar să revină periodic în țară, inclusiv în timpul vacanțelor.
Problema semnalată de CNAS este că persoanele neasigurate pot beneficia, în condițiile legii, de pachetul minimal de servicii medicale, inclusiv de anumite servicii de medicină de familie și de asistență medicală de urgență.
Din perspectiva instituției, această situație necesită o analiză pentru a determina cine locuiește efectiv în România, cine are obligația de a contribui și în ce condiții sunt utilizate serviciile medicale.
CITESTE SI: Alexandru Rogobete, un nou atac la președintele CNAS: „A pus sistemul de sănătate pe butuci!”
Conducerea CNAS a anunțat că va organiza, la sfârșitul lunii noiembrie, o întâlnire cu reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală și cu alte instituții care pot contribui la identificarea unor soluții.
Discuțiile vor viza, printre altele, situația persoanelor care nu figurează ca asigurate și modul în care poate fi îmbunătățită colectarea contribuțiilor.
O provocare importantă este identificarea persoanelor care locuiesc efectiv în România, dar nu au venituri declarate, precum și diferențierea acestora de persoanele plecate în străinătate.
Pentru ca eventualele măsuri să fie eficiente, autoritățile vor trebui să clarifice criteriile de stabilire a obligațiilor de plată și să evite impunerea unor sarcini nejustificate persoanelor fără venituri sau celor care nu mai au reședința efectivă în țară.
În același timp, creșterea numărului de contribuabili ar putea aduce venituri suplimentare Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care sunt finanțate serviciile medicale și medicamentele decontate.
”Trebuie să extindem baza contributorilor, pentru că astăzi 15% din populație sunt în continuare neasigurați. În egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuției. Copiii, bătrânii, persoanele cu dizabilități sunt asigurate prin efectul legii. Deci, cei care sunt neasigurați astăzi sunt persoane active, până în vârsta de 60 de ani sunt 99% dintre ei. Noi avem toate aceste date. Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri sau le-ar realiza la gri, pentru că eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni. Legea 95 spune clar: asigurarea socială de sănătate este obligatorie pentru toți cei care au reședință în România, indiferent de cetățenie”, a subliniat președintele CNAS, potrivit Agerpres.
Aceste scutiri au un rol social important, deoarece permit accesul la servicii medicale unor categorii care nu pot suporta întotdeauna costul contribuțiilor. Problema ridicată de CNAS nu este eliminarea automată a acestor protecții, ci extinderea bazei celor care pot și trebuie să contribuie.
De asemenea, simplul fapt că o persoană este aptă de muncă nu înseamnă automat că aceasta realizează venituri suficiente pentru plata contribuției. Orice modificare legislativă va trebui să țină cont de aceste diferențe și de impactul asupra persoanelor vulnerabile.
Larisa Mezinu-Bălan a prezentat și evoluția finanțării sistemului public de sănătate. Potrivit acesteia, la finalul anului 2025, aproape jumătate din populația României contribuia la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Extinderea bazei de contribuabili a permis o schimbare importantă în finanțarea sistemului. Pentru anul 2026, fondul a fost construit fără subvenții de echilibrare de la bugetul de stat, potrivit declarațiilor conducerii CNAS.
Aceasta înseamnă că instituția urmărește acoperirea cheltuielilor prin veniturile colectate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Oficialul a susținut că fondul este sustenabil în acest an și că plățile către furnizorii de servicii medicale, inclusiv către farmacii, au fost realizate la termen. Situația contrastează cu dificultățile din 2025, când întârzierile la plata obligațiilor către farmacii au generat riscul unei proceduri de infringement împotriva României, conform explicațiilor prezentate de conducerea CNAS.
Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei contribuie la sănătate. Măsura expiră la sfârșitul anului 2027
Un alt aspect important evidențiat de președintele interimar al CNAS privește contribuția plătită de pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei.
În prezent, potrivit reglementărilor invocate de conducerea CNAS, contribuția la asigurările sociale de sănătate se aplică părții din pensie care depășește acest prag.
Măsura are însă un caracter temporar și urmează să expire la 31 decembrie 2027. Acest termen ridică o problemă pentru finanțarea sistemului începând cu anul 2028.
Dacă reglementarea nu va fi prelungită sau înlocuită cu alte măsuri, veniturile fondului ar putea fi afectate. Conducerea CNAS consideră că menținerea sustenabilității financiare va necesita decizii suplimentare. Deocamdată, nu a fost anunțată o decizie privind prelungirea contribuției aplicate pensionarilor după anul 2027.
Pe lângă necesitatea extinderii bazei de contribuabili, CNAS se confruntă și cu majorarea costurilor din sistem. Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția asupra creșterii TVA aplicate medicamentelor, de la 9% la 11%.
Această modificare fiscală influențează costurile produselor farmaceutice și poate pune presiune asupra sumelor necesare pentru decontarea tratamentelor.
Într-un sistem în care cheltuielile cu medicamentele, investigațiile și serviciile medicale sunt ridicate, orice majorare de cost poate afecta echilibrul bugetar. Din acest motiv, conducerea CNAS consideră necesară consolidarea veniturilor fondului și identificarea unor mecanisme care să asigure finanțarea pe termen lung.
Totuși, creșterea contribuțiilor colectate nu rezolvă automat problemele sistemului sanitar. Accesul pacienților la investigații, disponibilitatea medicamentelor, timpii de așteptare și finanțarea furnizorilor rămân provocări care necesită și măsuri de eficientizare a cheltuielilor.
Vor fi obligați să plătească și românii fără venituri?
Aceasta este una dintre întrebările importante pe care le ridică declarațiile conducerii CNAS. În prezent, persoanele fără venituri au posibilitatea de a se asigura voluntar, în condițiile prevăzute de legislația fiscală.
Propunerea privind extinderea mecanismelor obligatorii de plată ar putea viza anumite categorii de persoane active care nu contribuie în prezent.
Cu toate acestea, CNAS nu a prezentat un proiect legislativ concret care să stabilească cine ar urma să plătească suplimentar, cât ar trebui să achite și de la ce dată.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!











