Adrian Năstase, despre comasarea județelor: „Problema era pusă acum mai bine de două decenii”. Ce planuri existau în 2004
Fostul premier Adrian Năstase intervine în dezbaterea privind reforma administrativ-teritorială a României și atrage atenția că reducerea numărului de județe și comasarea unităților administrativ-teritoriale nu reprezintă idei noi.
Potrivit acestuia, încă din perioada 2002–2004, Guvernul pe care îl conducea analiza mai multe scenarii de reorganizare, inclusiv reducerea numărului județelor la aproximativ 18–19, plus București. Năstase susține că documentele elaborate în urmă cu peste două decenii ar trebui reexaminate înainte ca actuala clasă politică să pornească de la zero o nouă reformă administrativă.
Adrian Năstase: Reforma administrativă era analizată încă din 2002
În contextul discuțiilor tot mai intense despre reorganizarea administrativ-teritorială a României, fostul prim-ministru Adrian Năstase a readus în atenția publică documentele elaborate în perioada în care conducea Guvernul.
Acesta susține că problema reducerii numărului de județe, a reorganizării regiunilor de dezvoltare și a eficientizării administrației era deja analizată în urmă cu peste 20 de ani.
„Urmăresc discuțiile actuale despre reforma administrativ-teritorială cu un sentiment de familiaritate. Se vorbește despre comune prea mici pentru a-și susține administrația, despre reducerea numărului de județe, despre servicii publice mai eficiente și despre capacitatea de a atrage fonduri europene. Sunt întrebări importante. Dar ele au o istorie pe care ar fi util să o cunoaștem înainte de a anunța, încă o dată, un nou început”, a declarat Adrian Năstase.
Fostul premier face referire la actualele propuneri privind comasarea unor județe, inclusiv la scenariul unirii județelor Ialomița și Călărași, discutat public în noiembrie 2026.
În paralel, potrivit informațiilor invocate de Năstase, PSD analizează criterii pentru reorganizarea administrativă, printre care numărul locuitorilor, sustenabilitatea financiară, capacitatea instituțiilor și accesul cetățenilor la serviciile publice.
Adrian Năstase afirmă că în perioada 2002–2004 au fost analizate trei variante de reorganizare administrativ-teritorială. Prima presupunea menținerea structurii actuale a județelor și a celor opt regiuni de dezvoltare.
A doua variantă prevedea păstrarea județelor, dar creșterea numărului regiunilor de dezvoltare la 12–14. Cea de-a treia variantă, considerabil mai radicală, lua în calcul reducerea numărului județelor la aproximativ 18–19, la care urma să se adauge municipiul București.
În acest ultim scenariu, noile județe ar fi urmat să îndeplinească și funcțiile regiunilor de dezvoltare, prin reunirea atribuțiilor administrative și a celor de coordonare regională.
„Materialul comparativ păstrat în dosar examina trei variante: menținerea județelor și a celor opt regiuni de dezvoltare; păstrarea județelor și creșterea la 12–14 regiuni; reducerea la circa 18–19 județe, plus București, cu asimilarea acestora unor regiuni de dezvoltare”, a explicat fostul premier.
Prin urmare, ideea comasării județelor nu este una apărută în actualul context politic și economic, ci a fost luată în calcul și de administrațiile anterioare.
Năstase precizează însă că aceste scenarii erau variante de lucru și nu reprezentau o hartă definitivă sau o reformă aprobată de Guvern.
Memorandumul din 2003 prevedea un grup de lucru pentru regionalizarea României
Fostul prim-ministru a prezentat și etapele instituționale ale demersului. Potrivit acestuia, în decembrie 2003 a fost elaborat un memorandum care prevedea constituirea unui grup de lucru și a unui secretariat tehnic permanent pentru studierea regionalizării.
Ulterior, în februarie 2004, au fost desemnați reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor pentru participarea la acest proces. Scopul era analizarea avantajelor și dezavantajelor diferitelor modele de organizare administrativ-teritorială.
„În cea de-a treia variantă, atribuțiile județene și cele de dezvoltare regională urmau să fie reunite la același nivel. Era analizată și posibilitatea trecerii agențiilor de dezvoltare în subordinea consiliilor județene”, a arătat Adrian Năstase.
Această abordare urmărea reducerea suprapunerilor instituționale și simplificarea mecanismelor administrative. Fostul premier consideră că aceeași problemă trebuie analizată și astăzi, înaintea unei eventuale reorganizări.
„Dacă reforma adaugă instituții, funcții și circuite de avizare, trebuie să explicăm foarte convingător ce câștigă cetățeanul. Dacă reunește structuri, trebuie să demonstrăm că acestea vor putea oferi servicii mai bune”, a transmis acesta.
Adrian Năstase avertizează că reducerea numărului unităților administrativ-teritoriale nu garantează automat o administrație mai eficientă. Unul dintre riscurile identificate încă în documentele analizate în perioada 2003–2004 era creșterea distanței dintre cetățeni și autorități.
Dacă un județ devine mult mai mare, iar principalele instituții sunt concentrate într-un singur municipiu, locuitorii din localitățile periferice ar putea fi obligați să parcurgă distanțe mai mari pentru rezolvarea unor probleme administrative.
În opinia fostului premier, o asemenea reformă trebuie însoțită de măsuri pentru consolidarea autonomiei locale și menținerea accesului la serviciile publice.
„O economie făcută în bugetul unei instituții poate deveni o cheltuială suplimentară pentru cetățean, dacă îl obligă să facă drumuri mai lungi și mai dese. Comasarea trebuie însoțită de acces local la servicii, de transport și de proceduri care funcționează”, a explicat Năstase.
Acesta consideră că analiza reformei nu trebuie să se limiteze la economiile realizate prin reducerea numărului de primării sau consilii județene.
La fel de importante sunt timpul necesar obținerii documentelor, distanța până la instituțiile publice, capacitatea de gestionare a investițiilor și resursele financiare rămase pentru dezvoltare.
Comasarea comunelor și reducerea numărului de județe sunt două reforme diferite
Fostul premier atrage atenția că discuțiile despre comasarea comunelor nu trebuie confundate cu cele privind reorganizarea județelor. În primul caz, reforma vizează administrația locală de bază, respectiv primăriile și serviciile oferite direct cetățenilor.
În al doilea caz, este modificată structura administrativă la nivel județean, cu implicații asupra coordonării investițiilor, dezvoltării regionale și organizării instituțiilor publice.
„Comasarea comunelor și comasarea județelor sunt operațiuni diferite. Prima privește organizarea administrației locale de bază; a doua schimbă scara coordonării teritoriale și a investițiilor. Ele trebuie însă judecate împreună, pentru a evita situația în care simplificăm un nivel și încărcăm excesiv un altul”, a explicat Adrian Năstase.
Acesta consideră că reforma trebuie să pornească de la atribuțiile instituțiilor și de la nevoile cetățenilor, nu exclusiv de la stabilirea unui număr mai mic de unități administrativ-teritoriale.
De asemenea, fostul premier susține că localitățile trebuie să își poată păstra identitatea chiar și atunci când decid să își organizeze administrația împreună.
Una dintre principalele critici formulate de Adrian Năstase privește lipsa continuității administrative. Fostul premier amintește că a revenit asupra subiectului în iunie 2011, într-un articol publicat pe blogul personal, în care critica modul în care regionalizarea fusese readusă în dezbaterea publică în perioada președintelui Traian Băsescu.
Năstase susține că studiile și lucrările începute în timpul guvernării sale nu au mai fost continuate după schimbarea puterii. În opinia sa, această situație reflectă o problemă mai amplă a administrației românești: fiecare guvernare riscă să abandoneze proiectele și analizele precedente, pentru a începe propriile reforme de la zero.
„Criticam atunci reluarea intempestivă a subiectului și încercarea de a impune rapid o soluție. Astăzi, după încă cincisprezece ani, întrebarea despre continuitatea administrativă rămâne legitimă: ce se întâmplă cu studiile, documentele și experiența acumulate de un guvern atunci când vine următorul?”, a afirmat fostul prim-ministru.
Acesta consideră că documentele elaborate în trecut trebuie păstrate, analizate și valorificate, chiar dacă soluțiile propuse atunci nu mai corespund integral realităților actuale.
„România nu își poate permite să plătească, la fiecare schimbare politică, și costul uitării”, a avertizat Adrian Năstase. În opinia fostului premier, o reorganizare administrativ-teritorială eficientă trebuie să pornească de la o evaluare concretă a funcționării instituțiilor.
Reducerea numărului de primării sau județe poate genera economii, însă acestea trebuie puse în balanță cu impactul asupra populației.
„Cât durează eliberarea unui document? Cât de departe este serviciul de care ai nevoie? Cine poate pregăti și administra un proiect de investiții? Ce resurse rămân pentru dezvoltare după plata aparatului administrativ?”, întreabă Adrian Năstase. Aceste criterii ar trebui să stea la baza oricărei decizii privind comasarea unor unități administrativ-teritoriale.
De asemenea, capacitatea administrațiilor de a atrage și gestiona fonduri europene reprezintă un element important, în condițiile în care numeroase localități mici se confruntă cu dificultăți în pregătirea proiectelor și asigurarea resurselor necesare implementării acestora.
O eventuală reorganizare ar trebui să urmărească nu doar reducerea cheltuielilor administrative, ci și creșterea capacității de investiții și îmbunătățirea serviciilor publice.
Deși insistă asupra necesității unor analize temeinice, Adrian Năstase avertizează că studiile nu trebuie folosite pentru amânarea la nesfârșit a reformei. În opinia sa, autoritățile trebuie să utilizeze documentele și experiența acumulate în ultimele două decenii, să verifice ce mai este relevant și să adopte o soluție adaptată situației actuale.
„Nu propun să aplicăm mecanic, în 2026, o variantă discutată înaintea aderării la Uniunea Europeană. Propun să folosim ceea ce s-a lucrat, să verificăm ce mai este valabil și să explicăm ce trebuie schimbat”, a declarat fostul premier.
Acesta subliniază că simpla reluare a dezbaterilor nu reprezintă un progres dacă nu este urmată de decizii și de implementarea efectivă a măsurilor.
„În egală măsură, analiza trebuie să ajungă, la un moment dat, la decizie. Studiile nu pot deveni un alibi pentru amânarea permanentă”, a adăugat Adrian Năstase.
Reorganizarea administrativ-teritorială revine periodic în dezbaterea politică din România, pe fondul problemelor de finanțare ale administrațiilor locale, al diferențelor de dezvoltare dintre regiuni și al necesității eficientizării serviciilor publice.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!












