După 14 ani de procese, Primăria Iași pierde definitiv procesul cu CET SA și trebuie să plătească 20 milioane de euro
Primăria Iași pierde la Înalta Curte de Casație și Justiție unul dintre cele mai importante litigii legate de patrimoniul fostei Centrale Electrice de Termoficare. Judecătorii au respins recursul municipalității și au menținut decizia Curții de Apel Iași din 16 iulie 2025, prin care orașul a fost obligat la plata unor daune moratorii de 101,85 milioane de lei către CET SA, societate aflată în lichidare. Suma reprezintă dobânzi calculate până la 30 aprilie 2025, iar obligațiile stabilite de instanță prevăd calcularea lor în continuare, până la predarea efectivă a bunurilor. Hotărârea instanței supreme este definitivă.
Disputa dintre Municipiul Iași și Centrala Electrică de Termoficare SA, reprezentată de lichidatorul judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL, ajunge astfel la finalul unui parcurs judiciar început în 2012, care a trecut de mai multe ori prin Tribunalul Iași, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Miza procesului este legată de un contract de locațiune încheiat în octombrie 2011, prin care bunuri ale CET au fost puse la dispoziția municipalității. După intrarea societății în procedura insolvenței, lichidatorul a solicitat constatarea încetării contractului, restituirea bunurilor și plata unor despăgubiri pentru întârzierea predării acestora.
Primăria a pierdut recursul. Decizia Curții de Apel rămâne în vigoare
Potrivit soluției publicate în dosarul Înaltei Curți, magistrații au respins ca nefondat recursul principal declarat de UAT Municipiul Iași, prin primar, împotriva deciziei din 16 iulie 2025 a Curții de Apel Iași.
Instanța supremă a respins, totodată, ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și excepția de nelegalitate privind Hotărârea Consiliului Local Iași din 22 iulie 2002. În schimb, judecătorii au admis recursul incident formulat de CET SA, prin lichidatorul judiciar, împotriva unei părți din considerentele hotărârii Curții de Apel.
Înalta Curte a dispus înlăturarea unor argumente referitoare la admisibilitatea acțiunii în constatare, denunțarea contractului potrivit legislației insolvenței, administrarea expertizelor și excepția de neexecutare. Acestea au fost înlocuite cu argumentele juridice ale instanței supreme, fără modificarea soluției finale.
Prin urmare, recursul CET a fost admis în privința motivării, iar recursul Primăriei a fost respins, hotărârea Curții de Apel rămânând în vigoare.
Peste 101 milioane de lei, dobânzi calculate pentru aproape 11 ani
Cea mai importantă consecință financiară rezultă din decizia Curții de Apel Iași din 16 iulie 2025. Judecătorii au obligat Municipiul Iași la plata unor daune moratorii constând în dobânda legală calculată asupra valorii contabile a bunurilor, stabilită la 101.847.509,40 lei pentru perioada 5 mai 2014 – 30 aprilie 2025.
În plus, hotărârea prevede calcularea dobânzilor și după această dată, până la îndeplinirea efectivă a obligației de predare a bunurilor. Este important de precizat că suma de aproape 102 milioane de lei nu reprezintă valoarea bunurilor și nici o amendă aplicată Primăriei.
Este vorba despre daune moratorii, calculate pentru perioada în care obligația de restituire nu a fost îndeplinită. În condițiile în care Înalta Curte a menținut hotărârea Curții de Apel, obligația financiară stabilită în 2025 rămâne valabilă.
Valoarea totală actualizată a dobânzilor nu poate fi stabilită doar din dispozitivul instanței. Aceasta depinde inclusiv de data la care bunurile au fost sau vor fi predate efectiv și de calculul aplicabil perioadei ulterioare lunii aprilie 2025.
Pentru municipalitate, hotărârea poate avea consecințe bugetare importante, în funcție de modalitatea de executare și de eventualele operațiuni de compensare a creanțelor, dacă acestea sunt legal posibile.
De unde a pornit conflictul dintre Primărie și CET
Originile disputei se află în reorganizarea sistemului de termoficare din Iași, începută în 2002. Prin Hotărârea Guvernului nr. 104/2002, centralele electrice de termoficare au fost transferate din patrimoniul societății Termoelectrica în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale.
La Iași, transferul a fost urmat de mai multe hotărâri ale Consiliului Local, prin care au fost reglementate înființarea CET SA, preluarea activelor și organizarea activității societății.
Hotărârea Consiliului Local nr. 136/2002 a aprobat actul constitutiv al CET Iași SA, iar o hotărâre de Consiliul Local a vizat protocolul de preluare a celor două centrale.
Un rol important în disputele ulterioare l-a avut o hotărîre din 22 iulie 2002, invocată în litigiile privind regimul juridic al bunurilor și transferul acestora. Problema proprietății și a dreptului de administrare asupra activelor CET a generat, de-a lungul anilor, mai multe procese distincte între societate și municipalitate.
Contractul din 2011, în centrul procesului
Litigiul actual privește un contract de locațiune încheiat la 10 octombrie 2011. După declanșarea procedurii insolvenței CET, lichidatorul judiciar a invocat constatarea încetării contractului și restituirea bunurilor.
În acțiunea înregistrată în 2012, CET a cerut și plata unor daune moratorii până la îndeplinirea efectivă a obligației de predare. Prima hotărâre importantă a fost pronunțată la 2 iunie 2015, când Tribunalul Iași a admis în parte acțiunea CET.
Judecătorii au constatat încetarea de drept a contractului de locațiune și au dispus restituirea bunurilor menționate în anexa procesului-verbal de predare-primire din octombrie 2011.
La acel moment, Tribunalul a respins însă cererea privind plata daunelor moratorii. Au urmat mai multe apeluri, recursuri și rejudecări, în care instanțele au analizat atât obligația de restituire, cât și dreptul CET de a obține despăgubiri pentru întârziere.
Un proces care a trecut de mai multe ori prin instanța supremă
În ianuarie 2016, Curtea de Apel Iași a respins apelurile formulate de ambele părți, menținând soluția Tribunalului. Patru ani mai târziu Înalta Curte a admis recursurile ambelor părți și a trimis cauza spre rejudecare.
În mai 2023, Curtea de Apel Iași a pronunțat o nouă hotărâre, favorabilă municipalității în privința obligației de predare a bunurilor, respingând acel capăt de cerere.
CET a contestat însă soluția, iar litigiul a revenit la Înalta Curte. În noiembrie 2024, instanța supremă a analizat din nou cauza. Dosarul a ajuns ulterior într-o nouă etapă de judecată la Curtea de Apel Iași.
La 16 iulie 2025, Curtea de Apel a respins apelul municipalității și a admis apelul CET, schimbând în parte sentința din 2015 în privința daunelor moratorii. Primăria a declarat recurs la 1 octombrie 2025, încercând să obțină modificarea hotărârii. Demersul a fost respins prin soluția definitivă a Înaltei Curți.
Dispute repetate privind patrimoniul fostelor termocentrale
Conflictul dintre Primărie și lichidatorul CET nu s-a limitat la acest proces. Municipalitatea a susținut în aceste litigii că anumite hotărâri de consiliu local prin care bunurile au fost transferate către CET ar fi fost nelegale, invocând regimul juridic al domeniului public.
De cealaltă parte, lichidatorul CET a urmărit protejarea și valorificarea patrimoniului societății, inclusiv prin recuperarea bunurilor și a sumelor pretinse de la municipalitate.
Aceste dispute au generat procese diferite, ale căror soluții trebuie analizate separat, chiar dacă au la origine aceeași reorganizare a sistemului de termoficare.
Prin respingerea recursului Primăriei, Înalta Curte a închis etapa judiciară a acestui litigiu, menținând obligațiile stabilite de Curtea de Apel Iași.
Rămân însă de clarificat efectele concrete ale hotărârii asupra patrimoniului și bugetului municipalității. Printre aspectele importante se numără situația actuală a bunurilor care trebuie restituite, eventualele predări deja efectuate, cuantumul actualizat al dobânzilor și modalitatea prin care CET, aflată în lichidare, va urmări recuperarea sumelor.
De asemenea, va conta dacă între municipalitate și societatea în lichidare există creanțe reciproce care pot produce efecte juridice asupra executării. Pentru Primăria Iași, hotărârea reprezintă o înfrângere juridică importantă într-un conflict patrimonial care continuă să producă efecte la mai bine de două decenii de la reorganizarea fostului sistem public de termoficare.












