Iașul anunță o nouă ofensivă a fondurilor europene: 20 de proiecte majore, în valoare totală de aproape 900 de milioane de lei (179,6 milioane de euro), depuse de Primăria Municipiului Iași pentru finanțare prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027. Este cel mai amplu pachet de investiții europene din ultimii ani, menit – potrivit autorităților – să transforme capitala Moldovei într-un oraș mai verde, mai digital, mai educat și mai atractiv. Dar, dincolo de promisiuni și sume spectaculoase, întrebarea rămâne: sunt aceste proiecte expresia unei strategii coerente de dezvoltare sau doar o nouă colecție de inițiative disparate, fără viziune unitară asupra orașului?
Primarul Mihai Chirica a declarat că „motorul dezvoltării Iașului în ultimii ani a fost și rămâne atragerea și consumarea fondurilor europene”. Edilul are dreptate – fără aceste finanțări, bugetul local n-ar putea susține modernizarea infrastructurii, educației și transportului public.
Cele 20 de proiecte depuse acoperă practic toate prioritățile europene actuale:
Mobilitate durabilă – peste 389 de milioane de lei pentru reabilitarea liniilor de tramvai (Podu Roș–Palat–Sf. Lazăr, BCU–Triumf) și pentru achiziția de tramvaie noi;
Eficiență energetică – 118 milioane lei pentru reabilitarea termică a liceelor și colegiilor tehnice;
Educație – 141 milioane lei pentru extinderi și săli de sport la școli precum „Veronica Micle”, „Nicolae Iorga” și „Otilia Cazimir”;
Zone verzi și infrastructură urbană – 74 milioane lei pentru proiecte precum „Iașul de după blocuri” și amenajarea malului Lacului CUG II;
Cultură și patrimoniu – 145 milioane lei pentru reabilitarea Catedralei Mitropolitane, modernizarea Filarmonicii și amenajarea zonei din jurul Teatrului Național;
Digitalizare – un proiect de 30 milioane lei pentru platforma „Iași MAPS”, care va integra datele urbane într-un sistem GIS accesibil publicului.
La o primă vedere, cifrele sunt impresionante. Dar, pentru mulți ieșeni, impresia este că aceste proiecte funcționează mai degrabă în paralel, nu în sinergie. „De ani de zile, Iașul funcționează ca o sumă de proiecte disparate, nu ca un oraș care urmează o viziune coerentă. Se reabilitează o linie de tramvai fără să se refacă integral traseele pietonale, se construiește o sală de sport fără legături cu zonele publice, se reface o clădire istorică fără o strategie de revitalizare culturală a întregului cartier”, afirmă un arhitect local.
În fond, problema Iașului nu este lipsa banilor, ci lipsa planificării integrate. Orașul are un Plan Urbanistic General vechi, blocat de ani buni între contestații și modificări, iar mobilitatea urbană rămâne sufocată de trafic, în ciuda investițiilor masive în tramvaie și infrastructură electrică.
Există însă și aspecte pozitive evidente. Un număr mare de unități de învățământ – unele construite în anii ’60–’70 – vor beneficia de lucrări de reabilitare termică, modernizare a sălilor de sport și extindere. Este un pas important într-un oraș care se confruntă cu o presiune constantă asupra sistemului educațional, cauzată de migrația tinerelor familii spre cartierele-dormitor și comunele limitrofe.
Totodată, restaurarea Filarmonicii „Moldova” și a Catedralei Mitropolitane reprezintă investiții cu valoare simbolică, de identitate urbană. Aceste obiective pot contribui decisiv la revitalizarea centrului istoric, dacă vor fi însoțite de o strategie coerentă de turism cultural.
Proiectele verzi – precum amenajarea spațiilor „de după blocuri” și a malului Lacului CUG – marchează o schimbare de ton în administrația locală. După ani întregi în care accentul a fost pus exclusiv pe infrastructură, Iașul pare să redescopere importanța spațiului public, a arborilor și a confortului urban.
Totuși, experiențele anterioare nu inspiră o totală încredere. În ciclul financiar 2014–2020, multe proiecte au fost amânate, modificate sau blocate de proceduri de achiziție și contestații interminabile.
Fiecare proiect european devine un test pentru capacitatea administrației locale de a gestiona complexitatea. Problema nu e lipsa finanțării, ci ritmul lent de implementare și controlul redus asupra calității execuției. Iașul are potențial, dar suferă de o lipsă cronică de coordonare între direcțiile Primăriei și companiile din subordine.
E nevoie de o strategie de regenerare metropolitană
Un alt aspect critic este absența unei strategii metropolitane reale. În timp ce mii de ieșeni s-au mutat în comunele din jur, infrastructura orașului nu s-a adaptat la noile fluxuri de navetiști. Lipsesc legăturile de transport public între cartierele limitrofe și centrul orașului, iar proiectele pentru piste de biciclete și coridoare verzi sunt încă la stadiul de intenție.
Fără o abordare integrată a mobilității, investițiile în tramvaie și linii reabilitate vor fi doar soluții parțiale. Orașul riscă să repete greșelile din trecut: infrastructură nouă, dar un trafic la fel de sufocant.
Programul Regional Nord-Est 2021–2027 oferă Iașului o șansă reală. Dar, pentru ca acești 180 de milioane de euro să nu se piardă în birocrație, orașul are nevoie de mai mult decât bani: are nevoie de viziune, de transparență și de responsabilitate în execuție.
Iașul are toate ingredientele unui oraș european: universități, patrimoniu, creativitate și potențial economic. Ceea ce îi lipsește este coordonarea între aceste resurse.
Până când această lipsă va fi corectată, rămâne valabil paradoxul ultimului deceniu: Iașul atrage fonduri, dar nu reușește să se transforme pe măsura lor.
