Discuții similare au existat și în 2013, atunci când se propunea reducerea celor 41 de județe la 8 regiuni.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că doar „o pătrime” dintre cele peste 3.200 de primării nu pot susține salariile angajaților din bugetul propriu. Dacă s-ar implementa reforma, aparatul birocratic ar fi redus, iar cheltuielile statului ar scădea semnificativ.
Patronatele ceruseră acum trei ani reducerea județelor la 15, redefinirea comunei ca localitate cu minimum 5.000 de locuitori și a orașului cu cel puțin 10.000 de locuitori.
Cum ar fi arătat România după proiectul din 2013
Proiectul din 2013 împărțea România în 8 regiuni:
Regiunea Centru – Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu (reședință: Alba Iulia)
Regiunea Nord-Est – Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava, Vaslui (reședință: Piatra Neamț)
Regiunea Nord-Vest – Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj (reședință: Cluj-Napoca)
Regiunea Vest – Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș (reședință: Timișoara)
Regiunea Sud-Vest – Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți, Gorj (reședință: Craiova)
Regiunea Sud – Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman (reședință: Călărași)
Regiunea Sud-Est – Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea (reședință: Brăila)
Fiecare regiune era formată din două sau mai multe județe, iar proiectul prevedea autonomia regională și exercitarea de competențe exclusive și partajate între stat și regiune.
Structura și funcționarea consiliilor regionale
Proiectul propunea un Consiliu Regional ales pentru 4 ani, condus de un președinte responsabil de:
reprezentarea regiunii în relațiile externe
convocarea și conducerea ședințelor
coordonarea investițiilor și ordonator principal de credite
respectarea legilor și Constituției
Fiecare regiune ar fi avut un buget multianual aprobat anual, un Consiliu Consultativ Economic și Social cu rol consultativ și o agenție de dezvoltare regională, nonprofit, pentru gestionarea proiectelor de dezvoltare regională.
