Alexandru Nazare avertizează că România trebuie să reducă deficitul bugetar ca să evite retrogradarea la categoria „junk”. Datoria publică a ajuns la 1.205 miliarde de lei
România trebuie să continue măsurile de consolidare fiscală, să reducă deficitul bugetar și să își protejeze ratingul suveran, în condițiile în care datoria publică a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei, iar dobânzile plătite în primele opt luni ale anului 2026 au depășit 42 de miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că bugetul pentru 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate și că noi cheltuieli permanente nu pot fi asumate fără surse stabile de finanțare.
Potrivit ministrului, România se află încă într-o etapă de stabilizare a finanțelor publice, după ani în care cheltuielile statului au crescut fără o acoperire suficientă, iar corectarea dezechilibrelor a fost amânată.
„Ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu”, a declarat Alexandru Nazare.
Rezultatul acestei politici a fost un deficit bugetar ridicat, o datorie publică aflată la niveluri istorice și costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului.
Deficitul bugetar a scăzut, dar dezechilibrele rămân
Conform cifrelor prezentate de ministrul Finanțelor, deficitul bugetar al României a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025.
În primele opt luni din 2026, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut.
Diferența reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei a deficitului față de primele opt luni din 2025.
Alexandru Nazare susține că rezultatele au fost obținute prin controlul cheltuielilor și aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, însă avertizează că progresele pot fi pierdute dacă statul își asumă noi angajamente pe care nu le poate susține financiar.
„Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”, a afirmat ministrul.
Obiectivul pentru întregul an 2026 este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. Chiar și în acest scenariu, deficitul ar rămâne semnificativ peste pragul de referință european de 3% din PIB.
Dobânzi de 42,1 miliarde de lei în primele opt luni
Una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului este reprezentată de costurile datoriei publice. La finalul lunii iulie 2026, aceasta ajunsese la aproximativ 60% din PIB, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei.
În primele opt luni ale anului, statul a plătit dobânzi în valoare de 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB.
Aceste sume reduc spațiul bugetar disponibil pentru investiții, educație, sănătate și alte servicii publice, deoarece o parte tot mai mare din veniturile statului trebuie folosită pentru plata finanțării contractate anterior.
În acest context, ministrul consideră că reducerea deficitului nu reprezintă doar o obligație contabilă, ci și o condiție pentru limitarea costurilor de împrumut și menținerea încrederii investitorilor în economia României.
Bugetul pentru 2027, un test major pentru Guvern
Alexandru Nazare avertizează că anul 2027 va aduce presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. Printre provocările menționate se numără eliminarea granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), costurile ridicate ale datoriei publice și necesarul în continuare mare de finanțare al statului.
În aceste condiții, bugetul pentru anul viitor trebuie construit pe venituri realiste, priorități clare și cheltuieli pe care statul le poate susține pe termen lung.
„Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare”, a transmis ministrul Finanțelor.
Oficialul susține că România nu se află încă într-o etapă în care poate relansa economia fără constrângeri bugetare.
Prioritatea imediată este corectarea dezechilibrelor, fără a afecta investițiile care pot susține creșterea economică pe termen lung.
Nazare avertizează asupra riscului retrogradării la categoria „junk”
Un alt obiectiv esențial este menținerea ratingului suveran al României în categoria recomandată investițiilor.
O eventuală retrogradare în categoria „junk”, rezervată emitenților considerați cu risc ridicat, ar putea scumpi finanțarea externă și ar afecta încrederea investitorilor.
Ministrul a precizat că următoarea evaluare programată a ratingului este așteptată în ianuarie, din partea agenției Fitch. El a avertizat, totodată, că o deteriorare semnificativă a situației financiare ar putea determina agențiile de rating să reevalueze mai devreme perspectivele României.
„Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor și costurilor zilnice crește”, a declarat Alexandru Nazare.
Menținerea ratingului suveran este importantă deoarece influențează costurile la care statul se împrumută, dar și condițiile de finanțare pentru companii și pentru economie în ansamblu.
Investițiile cresc, dar consolidarea fiscală trebuie să continue
În pofida presiunilor bugetare, ministrul Finanțelor consideră că investițiile trebuie protejate, în special cele susținute din fonduri europene.
Potrivit datelor invocate de acesta, investițiile au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026. Evoluția este considerată importantă într-o perioadă în care consumul și producția se află sub presiune.
Alexandru Nazare susține că ajustarea bugetară trebuie realizată astfel încât să reducă dezechilibrele fără să blocheze proiectele care contribuie la productivitate și la redresarea economică.
În paralel, Guvernul trebuie să continue îmbunătățirea colectării veniturilor, să gestioneze responsabil cheltuielile și să direcționeze ajutoarele către categoriile care au nevoie de sprijin, fără a crea noi obligații bugetare nesustenabile.
„Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate”, a afirmat ministrul.
Mesajul lui Alexandru Nazare este că reducerea deficitului trebuie să continue și în 2027, iar orice măsură cu impact bugetar trebuie să aibă o finanțare clară.
În lipsa unei corecții durabile, costurile împrumuturilor și presiunile asupra bugetului ar putea limita capacitatea statului de a susține investițiile și serviciile publice.
„Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
