ANAT cere Guvernului un mecanism pentru protejarea locurilor de muncă în perioadele de criză

ANAT cere Guvernului un mecanism pentru protejarea locurilor de muncă în perioadele de criză

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită Guvernului României instituirea unui mecanism național care să permită menținerea locurilor de muncă în perioadele în care activitatea economică este redusă temporar. Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan, organizația susține că economia are nevoie de instrumente moderne pentru a traversa perioadele dificile fără pierderea angajaților calificați și fără închiderea unor afaceri viabile.

Mesajul central al documentului este că mediul de afaceri nu solicită ajutoare financiare necondiționate, ci un cadru legislativ care să ofere companiilor posibilitatea de a-și păstra angajații atunci când activitatea scade temporar din cauze independente de voința lor.

Reprezentanții ANAT avertizează că, în lipsa unui astfel de mecanism, firmele sunt obligate să recurgă la concedieri, iar ulterior se confruntă cu dificultăți majore în recrutarea și formarea personalului atunci când economia își revine. Potrivit organizației, pierderea capitalului uman este una dintre cele mai costisitoare consecințe ale unei perioade de încetinire economică.

Un model inspirat din alte state europene

ANAT propune implementarea unui sistem similar celor utilizate în mai multe state europene, unde angajații își păstrează locul de muncă chiar dacă programul de lucru este redus temporar. În astfel de situații, statul compensează o parte din veniturile pierdute de salariați, iar companiile evită disponibilizările și pot relua rapid activitatea la capacitate normală după depășirea perioadei dificile.

CITESTE SI: Peste 24 de milioane de euro pentru dezvoltarea turismului în Vrancea

Asociația consideră că un asemenea mecanism ar trebui să poată fi activat în perioade de încetinire economică, scădere accentuată a cererii, crize sectoriale sau alte situații excepționale care afectează temporar activitatea companiilor.

Turismul, unul dintre cele mai expuse sectoare

Deși propunerea pornește din partea industriei turismului, ANAT subliniază că măsura ar trebui să fie disponibilă pentru toate sectoarele economice afectate de fluctuații temporare ale activității.

Industria turismului este deosebit de vulnerabilă la șocurile economice, fiind influențată rapid de reducerea consumului, de instabilitatea economică, de evenimente geopolitice sau de modificările comportamentului turiștilor. În astfel de contexte, companiile riscă să piardă personal calificat pe care l-au format în ani de activitate, iar refacerea echipelor după revenirea pieței presupune costuri ridicate și întârzieri semnificative.

Potrivit ANAT, introducerea unui mecanism de protejare a ocupării forței de muncă ar avea mai multe efecte pozitive:

• menținerea locurilor de muncă și evitarea concedierilor colective;
• păstrarea angajaților calificați în companii;
• reducerea costurilor generate de recrutarea și formarea unor noi salariați;
• creșterea încrederii mediului de afaceri în politicile economice ale statului;
• relansarea mai rapidă a activității economice după depășirea perioadelor de criză. (ANAT)

Apel la dialog cu Guvernul

Prin această scrisoare deschisă, ANAT solicită Executivului inițierea unui dialog cu organizațiile patronale și cu partenerii sociali pentru identificarea celei mai potrivite formule legislative. Reprezentanții asociației susțin că obiectivul nu este acordarea unor noi subvenții, ci construirea unui instrument predictibil care să poată fi utilizat ori de câte ori economia traversează perioade de reducere temporară a activității.

Demersul vine într-un context în care piața muncii din România se confruntă deja cu un deficit de personal în numeroase domenii, iar autoritățile urmăresc creșterea gradului de ocupare și menținerea forței de muncă în economie prin politici active și programe dedicate.

În opinia ANAT, un mecanism național de acest tip ar reprezenta o investiție în stabilitatea economiei românești, contribuind la protejarea companiilor viabile și a locurilor de muncă în perioadele în care activitatea este afectată temporar, fără ca firmele să fie obligate să își piardă cea mai importantă resursă – oamenii.