ANI extinde verificările: 67 de persoane sunt vizate de încetarea de drept a funcției sau mandatului
Agenția Națională de Integritate a anunțat rezultatele verificărilor extinse privind aplicarea noilor norme tranzitorii introduse prin Legea nr. 180/2026, după ce, la sfârșitul lunii august, instituția anunțase identificarea a 55 de persoane aflate în situații în care interdicția de a ocupa anumite funcții sau mandate nu se împlinise, deși acestea continuau să le exercite.
Potrivit datelor comunicate de ANI la 23 septembrie 2026, verificările ulterioare au dus la identificarea a 67 de persoane care intră sub incidența dispozițiilor privind încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului. În total, aceste persoane ocupă 71 de funcții sau mandate, întrucât unele dintre ele dețin mai multe poziții.
Cele mai multe cazuri vizează administrația publică locală. Din totalul persoanelor identificate, 11 sunt primari, dintre care un primar de municipiu, cinci primari de orașe și cinci primari de comune. Lista mai cuprinde 21 de consilieri locali, precum și 10 viceprimari, administratori publici și secretari ai unităților administrativ-teritoriale.
ANI mai indică 24 de funcționari publici și persoane care ocupă funcții de conducere sau de execuție. Dintre acestea, șase ocupă funcții de manager sau director, iar 18 dețin funcții de execuție. Alte cinci persoane ocupă funcții încadrate într-o categorie distinctă.
De ce a crescut numărul de la 55 la 67
Agenția explică faptul că diferența dintre situația comunicată la 31 august și cea actuală este rezultatul mai multor evoluții produse în perioada de verificare.
Pe de o parte, numărul inițial a fost diminuat în cazul unor persoane care și-au dat demisia și se aflau în perioada de 30 de zile în care aveau obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese „de încetare”. Au existat și cazuri în care funcția sau mandatul încetase, însă ANI nu fusese informată, iar declarațiile nu fuseseră completate în termenul legal.
CITESTE SI: Integritatea câștigă teren: Sesizările de corupție din MAI, în creștere susținută
În alte situații, persoane care nu mai ocupau funcțiile pentru care aveau obligația legală de declarare au continuat să depună declarații de avere și de interese, în contextul menținerii unui standard de transparență și integritate.
Pe de altă parte, verificările au scos la iveală noi persoane aflate în situații care intră sub incidența noilor prevederi.
ANI spune că au fost identificate persoane care ocupau funcții pentru care aveau obligația de a depune declarații de avere și de interese, dar nu și-au îndeplinit această obligație. Instituția arată că, în astfel de cazuri, lipsa declarațiilor putea face ca persoanele respective să nu apară în mecanismele automate de monitorizare.
Au fost identificate, de asemenea, situații în care persoane au depus declarații de avere și de interese de încetare, deși, potrivit informațiilor publice verificate de inspectori, continuau să ocupe funcțiile sau să exercite mandatele respective. ANI menționează, cu titlu de exemplu, cazuri privind consilieri locali.
O altă categorie este reprezentată de persoane care ocupă funcții pentru care, înainte de modificarea legislației, nu exista obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese, dar care au intrat ulterior în sfera noilor prevederi legale.
Numărul cazurilor a fost influențat și de situațiile în care rapoarte de evaluare au devenit definitive după 31 august 2026, fie prin necontestarea acestora, fie prin nerecurarea hotărârilor Curților de Apel sau în urma unor decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
ANI mai susține că inspectorii au identificat și persoane care completau în mod eronat declarațiile de avere și de interese, astfel încât mecanismele automate de monitorizare ale Agenției să nu le identifice.
Cum au fost făcute verificările
Pentru stabilirea situației concrete, inspectorii de integritate au corelat datele din declarațiile de avere și de interese cu informațiile asociate conturilor active în sistemul e-DAI, sesizările și petițiile înregistrate la ANI, precum și informațiile disponibile în presă și pe site-urile instituțiilor publice.
Agenția anunțase încă de la 31 august că verificările nu urmau să se limiteze la informațiile transmise formal de instituții sau de persoanele vizate. Instituția a precizat atunci că va utiliza inclusiv verificări de tip on-site și on-the-spot pentru a stabili situația reală.
Cadrul legislativ privind integritatea prevede în prezent și mecanisme electronice de transmitere a anumitor declarații și notificări prin platforma e-DAI.
Ce se întâmplă cu persoanele identificate
Potrivit ANI, persoanelor aflate în situația prevăzută de normele tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Agenția anunță că va continua verificările pentru a identifica eventuale situații în care cadrul de integritate este eludat și pentru a stabili dacă încetarea funcției sau a mandatului s-a produs efectiv, nu doar formal.
De asemenea, inspectorii vor urmări respectarea perioadei de interdicție și în cazul persoanelor care, după încetarea funcției sau mandatului, încearcă să ocupe o altă funcție, demnitate publică ori să exercite un alt mandat în perioada în care interdicția este în vigoare.
Situațiile identificate vor fi comunicate individual persoanelor vizate, precum și autorităților și instituțiilor competente să dispună sau să constate măsurile prevăzute de lege.
Amenzi de până la 50.000 de lei pentru încălcarea interdicției
Regimul sancționator a fost, de asemenea, consolidat. Potrivit formei actuale a Legii nr. 176/2010, cadrul legal stabilește atribuții și mecanisme privind respectarea restricțiilor de integritate, inclusiv prin intermediul sistemului e-DAI.
ANI precizează că neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, poate constitui contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.
Totodată, nerespectarea perioadei de interdicție de până la trei ani constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei. În situația încălcării interdicției, actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea dispozițiilor legale privind perioada de interdicție sunt prevăzute ca fiind lovite de nulitate absolută, în condițiile legii.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
