AUR critică reacția autorităților după doborârea dronei: „Militarii români și-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice”

AUR critică reacția autorităților după doborârea dronei: „Militarii români și-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice”

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) critică modul în care autoritățile române au gestionat incidentul în care o dronă a pătruns în spațiul aerian național și a fost ulterior doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române.

Formațiunea politică apreciază intervenția militarilor români, însă susține că incidentul ridică întrebări serioase cu privire la capacitatea României de a răspunde rapid și eficient unor amenințări aeriene de acest tip.

„Doborârea dronei care a pătruns în spațiul aerian național reprezintă o acțiune executată cu profesionalism de către piloții și personalul Forțelor Aeriene Române. Militarii și-au îndeplinit misiunea, au angajat ținta într-o zonă nelocuită și au evitat producerea unor victime sau pagube la sol”, a transmis AUR.

Reprezentanții partidului consideră însă că succesul operațional al militarilor nu trebuie să distragă atenția de la ceea ce numesc o „vulnerabilitate strategică” a României, pe fondul întârzierilor în procesul de modernizare și înzestrare a armatei.

AUR întreabă cum a ajuns drona atât de adânc în România

Potrivit AUR, principala întrebare care trebuie lămurită de Ministerul Apărării Naționale și de Guvern este motivul pentru care drona a putut înainta atât de mult în interiorul teritoriului României înainte de a fi neutralizată.

„Dincolo de acest succes tactic, rămâne însă o întrebare gravă, la care conducerea politică a Ministerului Apărării și Guvernul trebuie să răspundă: cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spațiul aerian național?”, susține formațiunea.

AUR face referire la informațiile comunicate de Ministerul Apărării Naționale privind evoluția dronei. Potrivit cronologiei prezentate de formațiunea politică, aparatul de zbor a fost detectat la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, după care și-a continuat traseul în direcția Sulina–Brăila–Fetești–Buzău.

CITESTE SI: Alertă în România: Un avion F-16 a doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian național. Nicușor Dan: „Pilotul a putut să tragă fără să existe niciun fel de risc”

Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene ar fi decolat la ora 09:48, în timp ce două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol la ora 10:56.

Ținta a fost doborâtă de un F-16 românesc la ora 11:02, în apropierea localității Padina.

AUR susține că, între momentul detectării inițiale și neutralizarea dronei, au trecut aproximativ 83 de minute, timp în care aceasta ar fi traversat o distanță semnificativă în interiorul teritoriului național.

„Nu afirmăm că reacția militară a lipsit. Aeronavele au fost ridicate, ținta a fost urmărită, iar misiunea a fost finalizată. Întrebarea legitimă este însă alta: de ce România nu a dispus de capacitatea de a neutraliza această amenințare mai aproape de frontieră, prin sisteme antidronă terestre, cu rază scurtă și costuri proporționale?”, au transmis reprezentanții AUR.

Patru avioane de luptă pentru o singură dronă

Un alt punct criticat de formațiunea politică este resursa militară utilizată pentru neutralizarea dronei.

Potrivit AUR, pentru contracararea unei singure ținte au fost mobilizate patru avioane de luptă: două Eurofighter Typhoon și două F-16.

„Pentru contracararea unei singure drone au fost angajate patru avioane de luptă, două Eurofighter și două F-16, și a fost utilizată o rachetă al cărei tip nu a fost încă făcut public”, afirmă reprezentanții partidului.

AUR susține că România trebuie să dezvolte o capacitate de apărare antidronă adaptată noilor tipuri de amenințări, care să permită neutralizarea unor astfel de aparate fără utilizarea sistematică a aviației de vânătoare.

Formațiunea consideră necesară dezvoltarea unei infrastructuri care să includă senzori capabili să detecteze ținte care zboară la joasă altitudine, sisteme de război electronic și bruiaj, interceptori antidronă, tunuri cu muniție programabilă și sisteme cu rachete cu rază scurtă.

Toate aceste componente, susține AUR, ar trebui integrate într-un sistem rapid de tip „senzor–decizie–efector”, astfel încât o amenințare să poată fi detectată, identificată și neutralizată într-un timp cât mai scurt.

AUR cere explicații de la Guvern și Ministerul Apărării

În urma incidentului, reprezentanții AUR solicită autorităților să prezinte public mai multe informații despre modul în care s-a desfășurat operațiunea.

Printre solicitările formațiunii se numără:

• prezentarea cronologiei complete a incidentului și a lanțului de comandă;
• explicarea motivului pentru care drona nu a fost neutralizată mai aproape de frontiera României;
• comunicarea tipului de dronă implicat în incident și a rachetei utilizate pentru doborârea acesteia, în măsura în care aceste informații pot fi făcute publice;
• constituirea unei apărări antidronă stratificate în zona frontierei de est și în jurul infrastructurii critice.

AUR susține că România trebuie să își adapteze strategia de apărare la realitățile războiului modern, în care dronele au devenit arme utilizate pe scară largă și pot reprezenta o amenințare inclusiv pentru infrastructura critică și obiectivele strategice.

„Militarii români și-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice de ce, după mai mult de patru ani de război la frontieră, România este încă obligată să folosească avioane de vânătoare și rachete costisitoare pentru a neutraliza drone pe care ar fi trebuit să le combată rapid, eficient și mult mai aproape de graniță”, a transmis AUR.