Un deputat AUR a depus în Parlament propunerea legislativă pentru declararea ca obiectiv național a proiectului „METRIS – Metrou Regional Inteligent Iași”. Dacă inițiativa va trece de vot, Iașul ar putea deveni al doilea oraș din România, după București, care va beneficia de transport public subteran.
Proiectul de lege, înregistrat recent la Senat, invocă aglomerarea urbană extremă, lipsa rutelor alternative și infrastructura rutieră subdimensionată care sufocă zilnic municipiul și zona metropolitană.
Conform INS, zona metropolitană Iași număra la 1 iunie 2023 peste 610.000 de locuitori – a doua din România, după București. În plus, parcul auto al județului a depășit anul acesta pragul de 300.000 de vehicule, iar blocajele din trafic au devenit o realitate zilnică. Închiderea pasajului Mircea pe 16 iulie 2025 a arătat cât de vulnerabil este orașul în lipsa unor alternative rapide și de mare capacitate.
Inițiatorul, deputatul Silviu-Octavian Gurlui (AUR), susține că un sistem de metrou regional ușor, inteligent, ar putea deveni singura soluție realistă pentru următorii 10–15 ani. „Iașul este al doilea pol urban al țării, un centru universitar și industrial major, dar transportul public este învechit și insuficient. METRIS poate schimba radical modul în care ne deplasăm”, se arată în expunerea de motive.
Propunerea legislativă se inspiră din Legea nr. 291/2018 (Autostrada Unirii – A8), care a consacrat prin act normativ un obiectiv unic de infrastructură.
Sunt prevăzute trei magistrale: metrou subteran și suprateran, conectând municipiul Iași cu zona metropolitană, Aeroportul Internațional, Gara Iași, universitățile și zonele industriale, precum și cu traseele viitoarei Autostrăzi A8.
Calendarul de implementare vizează trei faze: Faza I (2026–2028): studii, proiecte, autorizații, Faza II (2028–2033): execuția tronsoanelor prioritare și dotarea tehnologică, Faza III (2033–2036): darea în folosință a infrastructurii inițiale și extinderea rețelei.
Finanțarea proiectul ar urma să fie susținut de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, completat de fonduri europene nerambursabile, credite externe și, eventual, parteneriate public-private.
Proiectul METRIS este prezentat ca o investiție cu efecte majore pe termen lung: reducerea poluării – Iașul este cel mai poluat oraș din România, conform Agenției Europene de Mediu, decongestionarea traficului – diminuarea dependenței de mașina personală și scăderea blocajelor urbane, creșterea atractivității economice – facilitarea mobilității forței de muncă și a investițiilor, conectare națională și europeană – integrarea cu A8 și cu alte proiecte majore de infrastructură, un impact asupra sănătății publice – reducerea bolilor asociate poluării și scăderea presiunii pe sistemul medical.
Criticii inițiativei atrag atenția că România nu are încă experiență în dezvoltarea unor proiecte de metrou în afara Bucureștiului, iar costurile vor fi uriașe. De asemenea, este nevoie de o legislație clară privind transportul cu metroul, proiect care fusese propus în trecut de Ministerul Transporturilor, dar a fost abandonat.
Pe de altă parte, susținătorii subliniază că dacă Autostrada A8 a avut nevoie de o lege specială, același lucru ar putea fi valabil și pentru METRIS. „Moldova nu mai poate fi ignorată. Avem nevoie de soluții radicale, nu doar cârpeli”, a declarat inițiatorul.
METRIS rămâne, deocamdată, un proiect legislativ aflat în faza incipientă. Parlamentul va cere punctul de vedere al Guvernului, o analiză financiară și avizul Consiliului Legislativ. Dacă inițiativa va fi adoptată, Iașul ar intra într-un proces de planificare care s-ar întinde până în 2028, urmând ca primele șantiere să fie deschise abia la finalul deceniului.
Întrebarea care se ridică este dacă Iașul va avea forța politică și economică să transforme visul METRIS într-o realitate sau dacă proiectul va rămâne doar o promisiune frumos ambalată, adăugată la lista lungă de amânări din infrastructura Moldovei.
