Civilizația Cucuteni-Trypillia face un pas important spre patrimoniul mondial UNESCO
Institutul Național al Patrimoniului a anunțat înscrierea Civilizației Cucuteni-Trypillia pe Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, într-un demers comun realizat împreună cu Republica Moldova și Ucraina.
Inițiativa reprezintă o etapă esențială în procesul de recunoaștere internațională a uneia dintre cele mai spectaculoase civilizații ale preistoriei europene.
Propunerea a fost inclusă simultan și pe Listele Indicative ale Republicii Moldova și Ucrainei, în cadrul unui proiect serial transnațional coordonat de cele trei state.
Demersul se desfășoară în baza unui memorandum semnat în septembrie 2025, la Chișinău, între ministerele culturii din cele trei țări.
Civilizația Cucuteni-Trypillia a existat între aproximativ 5000 și 3300 î.Hr. pe un teritoriu vast, estimat la circa 200.000 de kilometri pătrați, care acoperă zone din România, Republica Moldova și Ucraina.
Această cultură preistorică este cunoscută la nivel mondial mai ales pentru ceramica pictată cu motive geometrice spectaculoase, figurinele antropomorfe și zoomorfe, dar și pentru nivelul ridicat de organizare socială și urbană.
Potrivit specialiștilor implicați în dosarul UNESCO, comunitățile cucuteniene au construit așezări impresionante pentru acea perioadă, unele depășind 100 de hectare. Acestea aveau planificare internă complexă, clădiri specializate și sisteme defensive elaborate.
Cercetătorii consideră că această civilizație s-a remarcat și prin dezvoltarea unei vieți spirituale sofisticate, existența unor structuri sociale ierarhizate și utilizarea eficientă a resurselor naturale, inclusiv prin exploatarea și prelucrarea sării, considerată un element inovator pentru epocă.
Demersul pentru includerea pe Lista Indicativă UNESCO a fost inițiat de România încă din 2017, după ce Muzeul Național al Bucovinei a transmis o scrisoare de intenție ca răspuns la apelul lansat de Institutul Național al Patrimoniului privind actualizarea Listei Indicative.
Proiectul a fost susținut ulterior de numeroase instituții muzeale și academice din România, Ucraina și Republica Moldova. Printre acestea se numără Complexul Muzeal Național Neamț, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și mai multe muzee și direcții județene pentru cultură.
Documentația a fost avizată de Ministerul Culturii din România, cu consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.
Primele vestigii asociate acestei civilizații au fost descoperite în 1847 la Piatra-Neamț, însă denumirea culturii provine de la situl arheologic de la Cucuteni, descoperit în 1884, respectiv de la situl Trypillia, identificat în Ucraina în 1893.
În Republica Moldova, primele descoperiri au avut loc în 1901, la Petreni.
Un moment important în cercetarea acestei civilizații s-a produs în 1936, în urma săpăturilor arheologice de la Izvoare, unde cercetătorii au demonstrat legătura dintre culturile Precucuteni și Cucuteni.
Institutul Național al Patrimoniului a transmis că această primă etapă a fost posibilă datorită colaborării unei echipe internaționale de specialiști în arheologie, patrimoniu și cercetare culturală.
Coordonarea științifică a fost realizată de Constantin Preoteasa, iar în proiect au fost implicați și cercetătorii Andrei Asăndulesei, Irina Popescu-Criveanu și Ionuț-Cristi Nicu.
Înscrierea pe Lista Indicativă reprezintă primul pas oficial înaintea candidaturii pentru includerea efectivă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Procesul poate dura mai mulți ani și presupune evaluări științifice complexe privind valoarea universală excepțională a siturilor propuse.
Dacă va fi acceptată în patrimoniul mondial, Cucuteni-Trypillia Civilization ar deveni una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale ale patrimoniului preistoric din Europa de Est și un simbol al cooperării culturale dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
