Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Ministerului Muncii și ANOFM să prezinte rezultatele programelor destinate femeilor inactive economic și să evalueze câte dintre acestea reușesc să revină efectiv pe piața muncii. Organizația atrage atenția că România nu dispune de suficiente date pentru a măsura eficiența acestor intervenții, în contextul în care aproximativ 1,4 milioane de femei se află în afara pieței muncii, potrivit datelor INS citate în cercetarea „România nevalorificată”.
Peste 52.000 de femei s-au angajat în primele nouă luni ale anului
Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, în primele nouă luni ale anului 2026, au fost încadrate în muncă 106.932 de persoane. Dintre acestea, 52.401 au fost femei, ceea ce reprezintă aproximativ 49% din totalul persoanelor angajate prin intermediul instituției.
Statisticile mai indică faptul că 50.980 dintre persoanele încadrate în muncă provin din mediul rural, aproape jumătate dintre beneficiari au peste 45 de ani, iar 24.557 de persoane fac parte din categoriile considerate greu sau foarte greu ocupabile.
CONAF consideră însă că aceste cifre nu sunt suficiente pentru a determina câte femei au revenit pe piața muncii după perioade îndelungate de inactivitate economică și nici pentru a stabili ce programe au contribuit în mod concret la reintegrarea lor profesională.
CONAF: România trebuie să măsoare rezultatele politicilor de ocupare
Reprezentanții organizației susțin că evaluarea politicilor de ocupare ar trebui să urmărească nu doar numărul persoanelor angajate, ci și obstacolele care le împiedică pe femeile inactive să își găsească un loc de muncă.
Printre dificultățile identificate se numără accesul limitat la servicii de îngrijire a copiilor sau a persoanelor dependente, problemele de transport, în special în mediul rural, necesitatea actualizării competențelor profesionale și lipsa unor programe de lucru flexibile.
Cristina Chiriac, președintele fondator al CONAF, atrage atenția că lipsa unor date detaliate poate limita eficiența politicilor publice și capacitatea economiei de a valorifica resursele umane disponibile.
„România reclamă un deficit de forță de muncă, dar știe surprinzător de puțin despre oamenii pe care nu reușește să îi aducă în economie”, a declarat aceasta, potrivit comunicatului transmis de organizație.
În opinia sa, identificarea cauzelor inactivității este esențială pentru dezvoltarea unor intervenții adaptate situațiilor reale. Fără o evaluare clară, programele publice riscă să trateze în mod general probleme care au cauze și soluții diferite.
Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă, în atenția organizației
România are deja un cadru strategic pentru creșterea participării la piața muncii. Prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2021 a fost aprobată Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021–2027, care urmărește, printre altele, activarea persoanelor inactive și îmbunătățirea eficienței măsurilor de ocupare.
De asemenea, potrivit CONAF, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a evidențiat în 2026 participarea redusă a femeilor la piața muncii din România și a recomandat intensificarea eforturilor pentru identificarea persoanelor inactive, extinderea accesului la formare profesională relevantă și dezvoltarea serviciilor de îngrijire.
În acest context, organizația consideră că anul 2026 ar trebui să reprezinte un moment de evaluare a progresului înregistrat prin strategia națională, cu accent pe rezultatele concrete ale măsurilor aplicate.
Cristina Chiriac susține că existența programelor și a resurselor alocate nu este suficientă în absența unor indicatori care să arate dacă intervențiile produc efectele urmărite.
Citește si: https://aloromania.ro/recuperarea-prejudiciului-din-dosarul-pacura/
Ce solicită CONAF Ministerului Muncii și ANOFM
Confederația cere autorităților să prezinte o imagine detaliată a măsurilor destinate femeilor inactive economic și a rezultatelor obținute până în prezent.
Printre principalele solicitări se numără:
- publicarea datelor privind resursele alocate programelor de activare și numărul femeilor care au beneficiat de acestea;
- evaluarea contribuției programelor la revenirea efectivă în activitate;
- introducerea unor indicatori care să permită monitorizarea reintegrării profesionale, dincolo de simpla raportare a angajărilor;
- urmărirea menținerii în muncă la 6, 12 și 18 luni de la accesarea măsurilor active;
- identificarea femeilor inactive care nu se regăsesc în evidențele ANOFM și analiza obstacolelor cu care acestea se confruntă;
- consolidarea colaborării dintre serviciile publice de ocupare, autoritățile locale, serviciile sociale și angajatori.
Totodată, CONAF consideră necesară analizarea eficienței programelor deja finanțate înainte de lansarea unor măsuri suplimentare. Astfel, intervențiile viitoare ar putea fi adaptate mai bine atât nevoilor femeilor care doresc să revină la muncă, cât și cerințelor angajatorilor.
Aproximativ 1,4 milioane de femei, în afara pieței muncii
Cercetarea „România nevalorificată”, în cadrul căreia Cristina Chiriac analizează dimensiunea inactivității economice în rândul femeilor, indică faptul că aproximativ 1,4 milioane de femei se află în afara pieței muncii, potrivit datelor INS utilizate în studiu.
CONAF subliniază însă că femeile inactive economic nu trebuie confundate cu șomerii și nici considerate, în totalitate, persoane disponibile imediat pentru angajare. Inactivitatea poate avea cauze diferite, iar identificarea acestora este necesară pentru stabilirea unor soluții eficiente.
Pentru unele femei, revenirea în activitate poate depinde de accesul la servicii de îngrijire, în timp ce altele au nevoie de reconversie profesională, de condiții mai bune de transport sau de un program de lucru compatibil cu responsabilitățile familiale.
Consecințele se resimt atât la nivel individual, prin reducerea autonomiei financiare și a oportunităților profesionale, cât și la nivel economic. Pentru companii, participarea redusă la piața muncii poate accentua dificultățile de recrutare, poate limita dezvoltarea afacerilor și poate conduce la pierderea unor competențe valoroase.
CONAF propune consultări cu autoritățile
Pentru îmbunătățirea politicilor de ocupare, organizația solicită organizarea unei consultări cu Ministerul Muncii și ANOFM, în cadrul căreia să fie prezentate datele disponibile, limitele actualelor mecanisme de monitorizare și măsurile necesare pentru creșterea eficienței programelor.
CONAF susține că evaluarea rezultatelor existente și înțelegerea cauzelor inactivității economice reprezintă pași esențiali pentru ca mai multe femei să poată reveni în activitate, iar economia României să valorifice mai bine potențialul forței de muncă.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
