Cum a ajuns Călin Georgescu în ancheta DIICOT: afacerea cu aur și finanțarea de milioane de euro. Plângerea făcuta de un om de afaceri din Buzău
Povestea care a ajuns în atenția DIICOT ar fi început în 2021, când omul de afaceri Răzvan Liviu Leu, din Buzău, l-ar fi cunoscut pe Călin Georgescu la Câmpulung Muscel, prin intermediul preotului Ion Negoescu, fost ofiter DIPI. Discuțiile dintre cei doi s-ar fi concentrat în jurul unui proiect de afaceri în domeniul metalelor prețioase, în special al aurului, care urma să fie dezvoltat în Dubai.
Potrivit informațiilor prezentate în plângerea penală formulată ulterior de Leu, acesta ar fi luat în serios proiectul și ar fi început să facă demersuri concrete pentru dezvoltarea afacerii. Printre acestea s-ar fi numărat inclusiv achiziționarea unui apartament în Dubai, despre care susținea că urma să fie utilizat în cadrul companiei implicate în proiect.
În acest context, Călin Georgescu i l-ar fi prezentat lui Răzvan Leu pe omul de afaceri Ionel Rusen, despre care i-ar fi spus că are relațiile și posibilitățile necesare pentru a facilita obținerea unei finanțări externe.
Potrivit plângerii, Rusen ar fi urmat să intermedieze obținerea unei linii de credit în valoare de aproximativ 6 milioane de euro. Pentru omul de afaceri, această finanțare reprezenta sursa de capital necesară pentru dezvoltarea proiectului din Dubai.
Însă obținerea banilor presupunea, conform explicațiilor care i-ar fi fost oferite lui Leu, constituirea unei garanții financiare.
În etapa următoare ar fi intrat în scenă Massimiliano Arena. Ionel Rusen l-ar fi prezentat lui Răzvan Leu pe cetățeanul italian, care era prezentat drept director al Wealth Bank Transfer Ltd.
Întâlnirile dintre cei implicați ar fi avut loc inclusiv la Londra. Pentru Leu, faptul că discuțiile se purtau în jurul unei instituții financiare, că exista o persoană prezentată drept reprezentant al acesteia și că i-ar fi fost puse la dispoziție documente referitoare la finanțare ar fi creat aparența unei operațiuni financiare reale.
Potrivit informațiilor atribuite anchetatorilor, Răzvan Leu ar fi ajuns ulterior să transfere o sumă de peste un milion de euro, prezentată drept garanție pentru obținerea finanțării.
Afacerea nu s-ar fi oprit însă la suma inițială. După efectuarea primelor transferuri, lui Leu i s-ar fi transmis că valoarea finanțării ar putea fi majorată, ajungând până la 15 milioane de euro. Pentru această facilitate suplimentară era necesară, potrivit celor prezentate, o nouă garanție.
Leu ar mai fi transferat astfel aproximativ 100.000 de euro. În total, suma transferată de omul de afaceri ar fi depășit 1,1 milioane de euro.
Mecanismul reclamat era, prin urmare, unul bazat pe promisiunea unei finanțări mult mai mari decât suma solicitată inițial victimei: omul de afaceri ar fi trebuit să pună la dispoziție banii ca garanție, urmând ca ulterior să primească finanțarea de milioane de euro și să poată dezvolta afacerea cu metale prețioase.
Un element important al dosarului îl reprezintă traseul financiar al sumelor. Potrivit documentelor prezentate anterior în spațiul public, banii ar fi fost direcționați printr-un cont al MIGOM Bank deschis la banca elvețiană Incore Bank AG.
Același cont ar fi apărut în documentele referitoare la contul fiduciar al Wealth Bank și în contractul privind facilitatea de credit de 6 milioane de euro.
În octombrie 2022, Răzvan Leu ar fi început să solicite restituirea banilor. În loc ca suma să îi fie returnată, ar fi urmat o perioadă în care ar fi primit noi explicații, promisiuni și termene pentru restituirea banilor.
În această etapă apar în dosar și mesajele schimbate între Leu și Călin Georgescu. Potrivit informațiilor publicate anterior, în vara anului 2023 Georgescu i-ar fi transmis lui Leu că situația urma să fie rezolvată și că transferul banilor ar fi trebuit să se facă în câteva zile.
Pe 29 iulie ar fi fost indicată o nouă dată pentru transfer. Pe 9 august, după ce Leu ar fi reclamat că banii nu ajunseseră, Georgescu i-ar fi transmis că situația este în regulă și că banii ar fi trebuit să intre în cont în acea zi. Ulterior, omul de afaceri i-ar fi răspuns că transferul nu fusese efectuat.
Au urmat și alte promisiuni. Pe 12 august 2023, Georgescu i-ar fi transmis lui Leu că are siguranța că situația se va rezolva, însă pe 23 august omul de afaceri îi comunica din nou că banii nu ajunseseră.
În paralel, în această perioadă ar fi apărut și documente despre presupuse ordine de plată. Potrivit informațiilor publicate anterior, Călin Georgescu i-ar fi transmis lui Leu documente care indicau efectuarea unor plăți sau inițierea unor transferuri, însă banii nu ar fi ajuns efectiv la omul de afaceri.
Antena 3 a relatat, citând informații din dosar, că unele dintre aceste ordine de plată ar fi fost transmise chiar de pe telefonul personal al lui Georgescu.
Pentru Leu, aceste documente și promisiunile succesive ar fi reprezentat tot atâtea motive pentru a aștepta restituirea banilor, deși finanțarea inițial promisă nu se concretizase.
În încercarea de a explica întârzierea și de a găsi o soluție pentru recuperarea banilor, ar fi fost invocată ulterior și o altă posibilitate de finanțare.
Potrivit plângerii formulate de omul de afaceri, Călin Georgescu i-ar fi spus acestuia că banii ar putea fi restituiți după intrarea unor fonduri aferente campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2024.
Această afirmație reprezintă însă o acuzație formulată de persoana vătămată și nu poate fi prezentată drept un fapt stabilit de procurori. În tot acest timp, în poveste a rămas și Ion Negoescu, omul prin intermediul căruia Răzvan Leu ar fi ajuns inițial să îl cunoască pe Călin Georgescu.
Potrivit unor mesaje prezentate public, Negoescu i-ar fi transmis ulterior lui Leu că nu ar fi trebuit să îl implice în această „poveste cu final tragic” și că va încerca să îl ajute să își recupereze banii.
Numele lui Negoescu trebuie însă separat de grupul infracțional descris oficial de DIICOT. Procurorii vorbesc despre un grup format din trei persoane, constituit în septembrie 2021 și care ar fi acționat în România și Marea Britanie, iar din informațiile publice nu rezultă că Negoescu ar fi fost inclus printre cei trei membri indicați oficial de anchetatori.
Între timp, situația instituțiilor financiare menționate în documentele afacerii s-ar fi complicat. MIGOM Bank, prin intermediul căreia ar fi fost derulate operațiuni financiare, a ajuns ulterior în atenția autorității de reglementare din Dominica, care în 2024 a dispus încetarea activității băncii.
Pentru Răzvan Leu, însă, problema principală rămânea nerezolvată: finanțarea promisă nu fusese acordată, iar banii transferați drept garanții nu îi fuseseră restituiți.
În cele din urmă, omul de afaceri a sesizat organele judiciare, iar cazul a intrat în atenția procurorilor DIICOT.
Potrivit anchetatorilor, grupul investigat ar fi fost constituit în septembrie 2021 și ar fi acționat pe teritoriul României și Marii Britanii. DIICOT susține că membrii grupării ar fi urmărit obținerea unor sume importante de bani prin prezentarea unor oportunități de finanțare și solicitarea unor garanții financiare.
În cazul analizat de procurori, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări de aproximativ 6 milioane de euro pentru dezvoltarea unei afaceri în domeniul metalelor prețioase. Pentru obținerea finanțării ar fi fost solicitate garanții, iar ulterior, după efectuarea primelor transferuri, persoana vătămată ar fi fost informată că valoarea finanțării poate ajunge până la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare.
Potrivit DIICOT, în urma acestor operațiuni, prejudiciul reclamat ar depăși 1,1 milioane de euro.
Ancheta procurorilor urmărește acum să stabilească exact modul în care au fost obținute și transferate sumele de bani, rolul fiecărei persoane implicate, precum și dacă promisiunile privind finanțările au reprezentat în realitate elemente ale unei operațiuni frauduloase.
