Curtea de Apel Cluj a anulat derogările pentru folosirea unor pesticide interzise în UE. Curtea de Apel Cluj a decis anularea derogărilor emise de Ministerul Agriculturii pentru folosirea în România a unor pesticite interzise în Uniunea Europeană (UE).
Curtea de Apel Cluj a pronunțat astăzi, 25 februarie 2025, o hotărâre de importanță majoră prin care anulează derogările emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, substanțe interzise în Uniunea Europeană din cauza riscurilor grave pentru mediu și sănătate, a transmis Asociația Eco Ruralis, într-un comunicat emis monitorulcj.ro.
Curtea de Apel Cluj a anulat derogările pentru folosirea unor pesticide interzise în UE
„Organizațiile Eco Ruralis și ROMAPIS, reprezentând comunități de țărani și apicultori din România, au inițiat acest proces împotriva Ministerului Agriculturii, contestând derogările care au permis utilizarea unor substanțe interzise ce afectează albinele, polenizatorii, agricultura țărănească și agroecologia din România.
Instanța a respins toate excepțiile invocate de Ministerul Agriculturii și asociațiile de fermieri industriali care s-au alăturat ministerului în acest proces. Instanța a confirmat fără echivoc legalitatea demersului inițiat de Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS, dispunând anularea autorizațiilor nr. 16895/05.12.2024, nr. 16896/05.12.2024 și nr. 16897/05.12.2024”, se arată în comunicatul citat.
Citește și Vești bune pentru navetiști: primul tronson modernizat Cluj – Aghireș ar putea fi deschis în 2026
Potrviti sursiei citate, prin hotărârea de azi, justiția românească a oprit 12 ani de abuzuri comise de Ministerul Agriculturii și a blocat utilizarea pesticidelor interzise pe 3 milioane de hectare de teren arabil.
„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a abuzat, timp de peste 12 ani, legislația națională și europeană, acordând anual în perioada 2014-2025 autorizații de urgență cu caracter excepțional, fără consultări publice (referința 3). Numărul total de astfel de autorizații se ridică la 57, iar solicitanții au pretins că e necesară folosirea pesticidelor interzise pe 5 milioane de hectare de teren arabil, pentru tratamentul culturilor de cereale, floarea-soarelui și alte plante tehnice.
Prin această decizie, instanța confirmă că legea nu este opțională și că Ministerul Agriculturii nu poate autoriza din pix pesticide interzise în Uniunea Europeană. Același minister care arată cu degetul către țări non-UE, ce nu respectă standardele europene de folosire responsabilă a pesticidelor”, se mai arată în comunicatul Ruralis.
Conform propriilor documente depuse de Ministerul Agriculturii în proces, agenții economici planificau utilizarea neonicotinoidelor pe aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui adică peste o treime din cele aproximativ 8,3 milioane de hectare de teren arabil ale României. În dezbaterea pe fond, Ministerul Agriculturii a pretins că folosirea pesticidelor interzise în UE este de o importanță strategică pentru România.
„Dacă acest proces nu ar fi existat, folosirea iresponsabilă a pesticidelor neonicotinoide pe scară largă ar fi continuat să omoare albine și alți polenizatori, să contamineze solul și apele pe milioane de hectare, și ar fi crescut expunerea populației din România la substanțe toxice persistente.
Neonicotinoidele sunt interzise pentru că impactează grav mediul, în primul rând prin afectarea insectelor polenizatoare care stau la baza lanțurilor trofice, dezechilibrând ecosistemele. Dar efectele nefaste nu se opresc aici, distrug viața din sol, ajung în apele freatice iar de acolo în apele curgătoare și lacuri. Sunt pesticide istorice, alături de DDT se regăsesc în natură la zeci de ani de la ultima folosire. Și nu rămân limitate la nivelul culturilor agricole și mediului, ci ajung în lanțul alimentar, fiind prezente indirect în produse de bază precum produsele de panificație, uleiurile vegetale, produsele procesate, mezelurile sau sosurile, alimente aproape imposibil de evitat în dieta cotidiană. Reamintim că rezultatele unui sondaj CURS din 2025 arată că 89% dintre cetățenii din România sunt împotriva consumului de pesticide și împotriva folosirii de pesticide interzise de UE de către fermieri”, a mai precizat susrsa citată.
Un proces lung, în două etape
Rezultatul de astăzi a avut un parcurs juridic complex, început în urmă cu mai bine de un an și construit în două acțiuni distincte, dar complementare: suspendarea și anularea derogărilor.
Totul a început în data de 13 decembrie 2024, când Eco Ruralis și ROMAPIS au depus o plângere prealabilă la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și au solicitat revocarea autorizațiilor. În lipsa unui răspuns din partea ministerului, cele două organizații au decis să acționeze în judecată ministerul și au sesizat Curtea de Apel Cluj.
Având în vedere urgența situației (aceste pesticide urmau să fie utilizate imediat în agricultură), a fost adoptată o strategie juridică în două etape. Prima etapă a vizat suspendarea efectelor autorizațiilor, pentru a opri rapid utilizarea substanțelor, iar a doua etapă a vizat anularea lor definitivă. Este important de înțeles că aceste două acțiuni, deși legate între ele, sunt proceduri distincte în dreptul administrativ și s-au judecat separat.
Etapa I – Suspendarea derogărilor
În cadrul primei acțiuni, Curtea de Apel Cluj a decis în data de 18 martie 2025 suspendarea autorizațiilor, o decizie executorie care ar fi trebuit să oprească utilizarea neonicotinoidelor. Ministerul Agriculturii a atacat această decizie cu recurs. La acea vreme, ministrul însuși, domnul Ionuț Florin Barbu, a publicat în presa agricolă și pe rețelele de socializare un mesaj video prin care îndemna fermierii să folosească semințele tratate cu neonicotinoide, pe care fermierii și le-ar fi cumpărat până la data deciziei judecătorești, interpretând în mod personal și subiectiv legea și principiul statului de drept.
„În această logică de subminare a statului de drept, în aprilie 2025 ministerul a încercat și o acțiune procedurală neobișnuită la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care au solicitat ca decizia Curții de Apel Cluj să nu fie pusă în aplicare. Această acțiune nu a avut rezultatul dorit de minister.
Ulterior, recursul a fost judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dispus reluarea procesului pentru suspendare la Curtea de Apel Cluj, pe considerente procedurale”, a mai precizat Ruralis.
În urma rejudecării, instanța a respins cererea de suspendare, cu motivația că suspendarea nu mai are rost la multe luni după expirarea derogărilor, fără să analizeze legalitatea acestora. În prezent Eco Ruralis și ROMAPIS pregătesc recursul împotriva acestei soluții, ceea ce va duce cauza în al patrulea ciclu de judecată pe componenta de suspendare.
Etapa II – Anularea derogărilor
În paralel cu această primă acțiune, încă din 12 martie 2025, Eco Ruralis și ROMAPIS au introdus la Curtea de Apel Cluj acțiunea principală, prin care au cerut anularea definitivă a derogărilor, chiar înainte ca instanța să se pronunțe asupra suspendării.
Aceasta este acțiunea care s-a finalizat astăzi, 25 februarie 2026, prin decizia Curții de Apel Cluj de a anula autorizațiile emise de Ministerul Agriculturii. Ministerul are posibilitatea de a formula recurs, însă hotărârea reprezintă o confirmare clară, pe fond, a nelegalității acestor acte.
Procedura de infringement
Pe fondul acestor litigii și al unor declarații publice ale ministrului agriculturii că va acorda noi derogări pentru neonicotinoide, Comisia Europeană a declanșat, în data de 8 octombrie 2025, procedura de infringement împotriva României pe problema neonicotinoidelor. Recent, în 23 februarie 2026, în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, reprezentanți ai Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) au explicat că România a comunicat Comisiei că nu va mai acorda astfel de derogări.
Agricultură, albine și viitorul nostru comun
„Decizia de astăzi depășește cu mult cadrul unui litigiu juridic și privește direcția în care alegem să mergem ca societate. Ea are implicații directe pentru agricultura ecologică și pentru practicile agroecologice, pentru protejarea polenizatorilor (inclusiv a albinelor) dar și pentru sănătatea solului, a apelor și, în cele din urmă, pentru calitatea alimentelor pe care le consumăm zilnic. Ani la rând, apicultorii au fost cei care au resimțit primii efectele pesticidelor, confruntându-se cu pierderi economice, dezechilibre în ecosisteme și o presiune constantă asupra activității lor. Acest demers juridic arată că protejarea naturii nu poate rămâne responsabilitatea unei singure categorii. Este un efort comun, care îi privește deopotrivă pe țărani, fermieri, apicultori, consumatori și instituții, pentru că viitorul agriculturii și al hranei noastre depinde de echilibrul acestor relații”, a mai transmis Asociația Eco Ruralis.
Sursa www.monitorulcj.ro
