De la începerea războiului din Ucraina, cu doi miniștri PSD și doi USR, România a avut buget pentru apărare dublul Programului SAFE. Unde sunt sistemele?

De la începerea războiului din Ucraina, cu doi miniștri PSD și doi USR, România a avut buget pentru apărare dublul Programului SAFE. Unde sunt sistemele anti-dronă?

În contextul incidentului de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, autoritățile au intensificat demersurile pentru întărirea apărării aeriene și au solicitat sprijin suplimentar din partea NATO.

Premierul Ilie Bolojan a confirmat că România a cerut Alianței furnizarea de tehnică militară capabilă să detecteze dronele de joasă altitudine, precum și transferul de sisteme antiaeriene, în condițiile în care capacitățile actuale sunt considerate insuficiente pentru noile tipuri de amenințări.

În paralel, autoritățile vizează achiziția de radare și sisteme moderne prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre.

Bugete în creștere accelerată în perioada războiului din Ucraina

Deputatul Claudiu Năsui a prezentat o serie de date privind bugetele Ministerului Apărării Naționale din perioada 2022–2026:

• 2022 – 24 miliarde RON
• 2023 – 25,5 miliarde RON
• 2024 – 38 miliarde RON
• 2025 – 42,5 miliarde RON
• 2026 (până în aprilie) – 10,8 miliarde RON

În total, cheltuielile din perioada războiului din Ucraina însumează peste 28 miliarde de euro, un nivel comparat cu aproape două programe SAFE.

CITESTE SI: România cere sprijin NATO după incidentul de la Galați: Bolojan solicită sisteme anti-dronă și apărare aeriană

In ciuda acestor creșteri bugetare semnificative, România continuă să solicite sprijin NATO pentru capabilități esențiale, în special în zona apărării anti-drone.

Rotația miniștrilor Apărării în perioada războiului (PSD și USR)

Începând cu debutul conflictului din Ucraina (februarie 2022), Ministerul Apărării a fost condus de mai mulți miniștri, inclusiv din PSD și USR, în contexte politice diferite:

PSD

Vasile Dîncu (PSD)

• Perioadă: ianuarie 2022 – 31 octombrie 2022
• A condus ministerul la începutul războiului
• A demisionat în octombrie 2022

Angel Tîlvăr (PSD)

• Perioadă: 31 octombrie 2022 – iunie 2025
• A condus ministerul pe cea mai lungă perioadă a războiului
• Mandat stabil în cadrul guvernelor Ciucă și Ciolacu

USR

Ionuț Moșteanu (USR)

• Perioadă: iunie 2025 – noiembrie 2025
• Mandat scurt, în guvernul de coaliție ulterior
• A demisionat în urma unui scandal privind informații din CV

Radu Miruță (USR)

• A preluat interimar portofoliul Apărării după demisia lui Moșteanu în noiembrie 2025
• Ulterior a rămas implicat în conducerea ministerului în perioada de tranziție guvernamentală

Discrepanța dintre bugete și capacități

Deși România a înregistrat o creștere constantă a bugetului Apărării începând cu 2022, situația operațională actuală indică vulnerabilități în domenii critice precum detectarea dronelor de joasă altitudine, apărarea antiaeriană stratificată, reacția rapidă în scenarii hibride

Aceste vulnerabilități au determinat autoritățile să solicite sprijin NATO și să accelereze achizițiile prin programe europene precum SAFE.

Perioada 2022–2026 evidențiază o creștere semnificativă a bugetelor pentru apărare, concomitent cu o rotație politică între miniștri PSD și USR. În ciuda acestor investiții, România continuă să se bazeze pe sprijinul NATO pentru capabilități critice, în special în fața noilor amenințări reprezentate de drone și războiul hibrid.