Deși în România cad dronele, Ministrul Apărării este preocupat de imaginea politică: „Am continuat preocuparea USR de a achiziționa pentru Armata exact echipamentele de care e nevoie!”
Incidentul din noaptea trecută, când o dronă de tip Geran 2 a traversat spațiul aerian al României în zona Galațiului, reprezintă unul dintre cele mai serioase semnale de alarmă de la începutul războiului din Ucraina. Dincolo de emoția firească provocată de ideea că un obiect militar ostil a survolat teritoriul național, cazul ridică întrebări esențiale despre capacitatea României de a-și proteja cetățenii și infrastructura în fața unui conflict care se apropie tot mai mult de granițele sale.
Mesajul transmis de ministrul apărării încearcă să ofere o explicație tehnică și strategică pentru decizia de a nu deschide focul asupra dronei în cele patru minute în care aceasta s-a aflat în spațiul aerian românesc. Potrivit acestuia, drona a fost detectată și urmărită pe radarul recent instalat în zona Galați, avioanele de vânătoare aveau autorizație de tragere, însă riscurile unei interceptări erau considerabile. Un proiectil ratat sau fragmentele rezultate în urma distrugerii dronei ar fi putut provoca victime și pagube în municipiul Galați ori ar fi putut ajunge în afara teritoriului României, ceea ce ar fi generat implicații militare și diplomatice extrem de sensibile.
Această explicație este logică din punct de vedere militar, dar ea scoate la lumină o vulnerabilitate majoră: România nu are încă suficiente capabilități moderne de apărare anti-dronă și anti-aeriană pentru a răspunde eficient unor astfel de amenințări.
Războiul din Ucraina a schimbat complet paradigma conflictelor moderne, iar dronele ieftine, rapide și greu de interceptat au devenit arme strategice. Țările aflate în proximitatea conflictului sunt obligate să se adapteze rapid.
Chiar și în aceste condiții, de îngrijorare față de capacitatea de apărare a țării, Miruță a ținut morțiș să politizeze momentul, pe semne că, românii sunt preocupați de partidul care îi apară de drone.
„Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol, pe care nu le avem pentru că, de la începutul războiului din Ucraina, cine a avut decizia asta nu a luat-o. De 5 luni, de când sunt ministru, înzestrarea Armatei este prioritatea mea numărul 1 și față de situația anilor trecuți, am continuat preocuparea USR de a achiziționa pentru Armata exact echipamentele de care e nevoie, iar acum avem pentru prima oară în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”, a spus Radu Miruță.
În declarația sa, ministrul afirmă că a informat imediat Președintele României și aliații NATO și că a discutat direct cu Mark Rutte despre necesitatea implementării unor măsuri suplimentare de protecție în Dobrogea până la livrarea noilor sisteme anti-dronă comandate recent. De asemenea, acesta susține că în ultimele luni înzestrarea Armatei a devenit o prioritate și că România urmează să primească opt sisteme de apărare anti-dronă prin programul SAFE.
Totuși, chiar dacă explicațiile tehnice sunt pertinente, cazul ridică inevitabil și o problemă politică. Cum a fost posibil ca, după mai bine de patru ani de război la graniță, România să intre într-o astfel de situație fără suficiente sisteme de apărare dedicate? Cine poartă responsabilitatea pentru întârzierile din ultimii ani? Și mai ales, cât de pregătit este statul român pentru eventualitatea unor incidente repetate?
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
