Dragoș Pîslaru pleacă la Bruxelles să negocieze… să nu-i crească salariul până în 2031
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a încerca renegocierea unei prevederi sensibile din PNRR: înghețarea sau eșalonarea creșterilor salariale pentru demnitari până în anul 2031.
Da, exact. Un ministru român merge la Comisia Europeană să negocieze ca el și colegii săi să nu primească majorări salariale prea repede. Un exercițiu rar de autocontrol bugetar într-o administrație haotica.
Potrivit lui Pîslaru, mandatul a fost stabilit după o discuție cu premierul Ilie Bolojan, iar obiectivul este obținerea unei flexibilizări din partea Comisiei Europene privind aplicarea noii legi a salarizării unitare.
„Într-un astfel de moment, demnitarii nu pot să fie beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete, în timp ce pentru alte categorii de angajați creșterile sunt limitate sau inexistente”, a declarat ministrul.
Afirmația este remarcabilă mai ales pentru că vine din partea unui demnitar aflat exact în categoria celor care ar urma să beneficieze de respectivele majorări. Practic, ministrul încearcă să convingă Bruxelles-ul că România nu își permite, cel puțin momentan, să fie prea generoasă cu propriii conducători. O poziție care, în politica românească, riscă să fie tratată aproape ca un sport extrem.
Pîslaru susține că reforma salarizării este necesară și că România trebuie să ofere remunerații competitive pentru funcțiile de conducere din stat, astfel încât să poată atrage oameni competenți în administrație. Totuși, spune el, contextul economic actual impune prudență.
„România este prea săracă să nu remunereze adecvat și unitar pe cei care au responsabilitatea să o conducă”, a explicat ministrul, într-o formulare care probabil va produce reacții diferite între bugetari, antreprenori și contribuabilii care își calculează taxele la final de lună.
Oficialul mai afirmă că problema nu este existența unei grile salariale unitare pentru demnitari, ci ritmul în care aceasta va fi aplicată. Cu alte cuvinte, salariile pot crește doar că mai târziu, eventual după ce electoratul uită cine a votat legea.
În declarația sa, ministrul a insistat asupra ideii de „echitate” și „efort distribuit corect”, argumentând că populația ar accepta mai greu reforma dacă primele creșteri consistente s-ar vedea tocmai la vârful administrației.
„O înghețare temporară sau măcar o reeșalonare devine mai mult decât oportună în condițiile date”, a spus Pîslaru.
În esență, mesajul Guvernului pare să fie următorul: statul român vrea să arate că înțelege nemulțumirea publică legată de privilegii și diferențe salariale, chiar dacă această revelație apare după ani întregi în care reforma salarizării a fost amânată, modificată sau reinterpretată în funcție de ciclurile electorale.
