Drona care a traversat marți România a întârziat avionul lui Zelenski. Noi detalii despre incidentul de securitate din regiune
Drona rusească ce a pătruns marți în spațiul aerian al Republicii Moldova, a traversat o parte din România și s-a întors ulterior peste Prut este legată și de incidentul care a dus la întârzierea plecării avionului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de la Chișinău.
Informațiile apărute inițial sugerau că aeronava liderului ucrainean ar fi fost la un pas de o coliziune cu drona, însă noi date indică faptul că avionul prezidențial a rămas la sol până când pericolul a trecut.
Incidentul capătă o relevanță aparte pentru România, deoarece aparatul fără pilot care a provocat alerta din Republica Moldova este aceeași țintă aeriană care a intrat în spațiul aerian românesc și a determinat ridicarea de la sol a două avioane F-18 spaniole.
Potrivit informațiilor publicate de UNIAN, care citează o sursă din cadrul administrației prezidențiale ucrainene, avionul lui Zelenski nu s-ar fi aflat în aer în același timp cu drona rusească. În momentul în care aeronava prezidențială urma să plece de la Chișinău spre Oslo, în spațiul aerian al Republicii Moldova se aflau două drone rusești.
Partea ucraineană ar fi urmărit deplasarea aparatelor și a așteptat până când acestea au dispărut de pe radare înainte de a permite decolarea avionului președintelui. Conform datelor citate de publicația ucraineană, aeronava lui Zelenski a părăsit spațiul aerian moldovenesc în jurul orei 17:30.
Informațiile aduc o nuanță importantă declarației făcute anterior de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, potrivit căruia avionul lui Zelenski „aproape a fost lovit de o dronă” în timp ce se pregătea să plece din Republica Moldova.
Reuters notează însă că premierul norvegian nu a precizat sursa informației și nici cât de aproape s-ar fi aflat drona de aeronava prezidențială. Autoritățile moldovene au confirmat că plecarea avionului lui Zelenski a fost întârziată după închiderea temporară a spațiului aerian.
Drona a intrat apoi aproximativ 70 de kilometri în România
Ceea ce transformă incidentul de la Chișinău într-o problemă directă de securitate pentru România este traseul dronei.
Conform Ministerului Apărării Naționale, ținta aeriană a fost detectată de sistemele radar la ora 16:33, la vest de Chișinău, deplasându-se spre vest. În acel moment au fost declanșate primele măsuri de avertizare a populației prin RO-Alert în județul Iași și în nordul județului Vaslui.
La ora 16:37, drona a pătruns în spațiul aerian al României, la aproximativ 30 de kilometri sud-est de municipiul Iași. Două minute mai târziu, la 16:39, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat pentru monitorizarea situației.
Datele prezentate ulterior de presa ucraineană indică faptul că drona a ajuns până la aproximativ 70 de kilometri în interiorul teritoriului României, înainte de a-și schimba din nou direcția. În jurul orei 17:04, aparatul a revenit în spațiul aerian al Republicii Moldova.
În urma cercetărilor specialistilor din Republica Moldova, s-a stabilit că fragmentele aparțin unui aparat de zbor cu sistem de propulsie turbo-reactiv, cu caracteristici similare unei drone de tip „Gheran”. De asemenea, aparatul era dotat cu elemente de nimicire sub forma unor bile metalice.
Așadar, „drona din România” și drona asociată alertei care a afectat plecarea lui Zelenski de la Chișinău nu reprezintă două incidente separate, ci episoade ale aceluiași traseu aerian, potrivit relatărilor AP și informațiilor furnizate de autorități. AP relatează că aparatul a trecut prin România, unde a fost urmărit de F-18, înainte de a reintra în Republica Moldova.
S-a prăbușit în Republica Moldova și a provocat incendii
După revenirea peste Prut, contactul radar cu drona a fost pierdut. Aparatul s-a prăbușit ulterior într-un lan de floarea-soarelui din apropierea localității Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, la aproximativ 160 de kilometri de Aeroportul Internațional Chișinău.
Impactul și explozia au provocat patru focare de incendiu, fără victime. Specialiștii moldoveni au identificat fragmente și elemente ale sistemului de propulsie cu caracteristici asemănătoare unei drone de tip Geran, familie de aparate utilizată de Rusia în atacurile asupra Ucrainei.
Partea ucraineană ar fi oferit inclusiv posibilitatea folosirii unui avion F-16 pentru interceptarea dronei, însă o asemenea intervenție nu a mai avut loc.
Succesiunea evenimentelor arată cât de rapid un atac cu drone asociat războiului din Ucraina poate deveni o problemă de securitate pentru mai multe state.
În decurs de mai puțin de o oră, aparatul a trecut din zona Ucrainei în Republica Moldova, a determinat restricționarea traficului aerian într-un moment în care avionul președintelui Zelenski se pregătea de plecare, a intrat apoi în România deci în spațiul aerian al unui stat NATO și a provocat ridicarea avioanelor de luptă, după care s-a întors în Republica Moldova și s-a prăbușit.
Cert este că incidentul a avut consecințe reale asupra aviației civile. Autoritățile moldovene au închis temporar spațiul aerian, iar trei plecări și patru sosiri au fost întârziate. Printre aeronavele afectate s-a numărat și cea care urma să îl transporte pe Zelenski în Norvegia.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
