Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat luni, la Palatul Victoria, bilanțul mandatului său, susținând că a preluat România într-o situație economică dificilă, marcată de un deficit bugetar record, neîncredere din partea piețelor financiare și întârzieri în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La finalul celor aproape 16 luni de guvernare, acesta afirmă că țara se află pe un drum al redresării economice, în urma unor măsuri dificile, dar necesare.
În declarațiile sale, Bolojan a apărat deciziile luate de Executiv, inclusiv majorarea TVA, și a subliniat că obiectivul principal a fost reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor și schimbarea modelului de creștere economică.
Ilie Bolojan: România se confrunta cu un deficit record și riscul unei crize economice
Premierul interimar a descris situația economică pe care a găsit-o la preluarea mandatului, în iunie anul trecut, invocând un deficit bugetar de 9,3%, o economie dependentă de consum și împrumuturi, precum și blocaje în accesarea fondurilor europene.
Potrivit acestuia, România se confrunta și cu o scădere a încrederii în instituțiile statului, pe fondul tensiunilor sociale și al incertitudinilor politice. Bolojan a susținut că, în acel moment, exista riscul ca țara să ajungă în incapacitate de plată, iar partenerii europeni și piețele financiare solicitau măsuri concrete pentru corectarea dezechilibrelor.
„Nu a existat o alegere reală, ci singură variantă să începem redresarea cu costuri inevitabile”, a declarat acesta, explicând că o intervenție întârziată ar fi putut provoca o criză cu efecte asupra întregii populații.
Majorarea TVA și măsurile de reducere a deficitului bugetar
Ilie Bolojan a recunoscut că majorarea TVA a fost una dintre măsurile adoptate pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat și diminuarea deficitului. Premierul interimar a afirmat că nu a ascuns dificultățile economice și că nu a făcut promisiuni pe care Guvernul nu le-ar fi putut susține financiar.
Acesta a admis că măsurile adoptate au afectat nivelul de trai al populației, în condițiile în care oamenii au fost nevoiți să își ajusteze cheltuielile în raport cu prețurile, veniturile și costurile de zi cu zi.
Bolojan a transmis că eforturile românilor trebuie să fie urmate de o administrare mai eficientă a banilor publici și de o economie capabilă să ofere perspective mai bune pentru angajați, antreprenori și pensionari.
citeste si: https://aloromania.ro/calin-georgescu-afla-vineri-daca-va-fi-plasat/
Premierul interimar le-a mulțumit cetățenilor pentru sacrificiile făcute în această perioadă, susținând că măsurile de corecție economică au urmărit evitarea unor dezechilibre și mai mari.
De ce susține Bolojan că scăderea consumului era necesară
În bilanțul prezentat, șeful interimar al Guvernului a explicat că reducerea consumului a fost, în opinia sa, o consecință a renunțării la un model economic susținut prin împrumuturi.
Potrivit acestuia, creșterea economică din anii precedenți s-a bazat într-o măsură importantă pe cheltuieli finanțate din datorie, ceea ce a contribuit la acumularea unor dezechilibre bugetare și la majorarea costurilor de finanțare a statului.
Bolojan a mai arătat că România trebuie să treacă la un model economic bazat pe producție, competitivitate și investiții, în locul unuia alimentat predominant de consumul finanțat prin împrumuturi.
În ceea ce privește inflația, premierul interimar a afirmat că aceasta a fost influențată atât de procesul de corecție economică, cât și de crizele internaționale, ale căror efecte nu au putut fi controlate de autoritățile române.
Bilanțul PNRR: România ar fi încasat 65% din valoarea programului
Un alt punct important al bilanțului prezentat de Ilie Bolojan a vizat fondurile europene și relansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Acesta a susținut că programul a fost preluat într-o situație dificilă, cu proiecte întârziate și angajamente financiare care necesitau renegociere.
Potrivit premierului interimar, România a primit până în prezent aproximativ 65% din valoarea PNRR, iar alte două cereri de plată se află în analiza Comisiei Europene. Bolojan a afirmat că încasarea sumelor aferente acestora ar permite atingerea unui nivel de aproximativ 90% din grantul alocat inițial.
Acesta a criticat, totodată, blocarea în luna august a adoptării Legii salarizării unitare, susținând că întârzierea ar fi afectat progresul în îndeplinirea unor angajamente asumate de România.
În privința infrastructurii, Bolojan a explicat că anumite proiecte de autostrăzi din nord-estul țării au fost transferate către programul european SAFE, pentru a evita pierderea finanțării în cadrul PNRR.
Ce lasă în urmă Guvernul condus de Ilie Bolojan
În încheierea bilanțului, premierul interimar a susținut că obiectivul mandatului său a fost stabilizarea finanțelor publice și păstrarea resurselor necesare investițiilor, chiar dacă măsurile adoptate au presupus costuri pentru populație.
Bolojan a afirmat că viitorul Guvern va prelua o Românie aflată pe calea redresării, cu provocări economice încă importante, dar și cu experiența unei perioade în care, potrivit evaluării sale, deciziile au fost luate fără promisiuni populiste.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
