Islanda dorește să accelereze votul privind aderarea la UE după amenințările lui Donald Trump de a anexa Groenlanda
Aceasta se întâmplă în contextul în care impulsul extinderii UE pare să crească, Bruxelles-ul lucrând la un plan care ar putea oferi Ucrainei o aderare parțială la bloc încă de anul viitor, iar Muntenegru, favorit la aderare, încheind un alt capitol de negocieri luna trecută.
Coaliția de guvernare din Reykjavík promisese să organizeze un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2027, după ce un guvern anterior a înghețat negocierile în 2013. Însă calendarul este accelerat într-un moment de tulburări geopolitice și în urma deciziei Washingtonului de a impune tarife Islandei și a amenințărilor președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda.
Parlamentul islandez urmează să anunțe data scrutinului în următoarele câteva săptămâni, au precizat doua surse anonime pentru Politico. Acțiunea vine după o serie de vizite ale politicienilor UE în Islanda și ale politicienilor islandezi la Bruxelles. Dacă islandezii votează da, ar putea adera la UE înaintea oricărei alte țări candidate, a declarat una dintre persoane.
„Conversația privind extinderea se schimbă”, a declarat pentru POLITICO Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, care s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu ministrul de externe al Islandei, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir. „Este vorba din ce în ce mai mult despre securitate, despre apartenență și despre păstrarea capacității noastre de a acționa într-o lume a sferelor de influență concurente. Acest lucru îi privește pe toți europenii.”
CITESTE SI: Șeful diplomației americane încearcă să-i liniștească pe aliații europeni dar relațiile rămân tensionate
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir, și a declarat că parteneriatul lor „oferă stabilitate și predictibilitate într-o lume volatilă”.
Von der Leyen, care a vizitat Islanda în iulie anul trecut, s-a întâlnit și cu Frostadóttir în timpul unei reuniuni a Consiliului Nordic la Stockholm, toamna trecută, și a lăudat țara acesteia pentru consolidarea cooperării cu UE. Von der Leyen urmează să viziteze din nou regiunea arctică în martie.
Discuțiile despre aprofundarea legăturilor cu Islanda și chiar despre posibila reluare a negocierilor de aderare au început chiar înainte ca Trump să revină în funcție anul trecut, un oficial UE declarând că Bruxelles-ul acordase deja mai multă atenție acestei țări cu importanță strategică.
Însă amenințările tot mai mari din partea SUA, printre care o glumă a lui Billy Long, candidatul lui Trump la funcția de ambasador în Islanda, cum că țara va deveni al 52-lea stat american și că el va fi guvernator, au sporit urgența.
„Cred că faptul că Islanda a fost menționată de patru ori într-un discurs al lui Trump [la Forumul Economic Mondial de la Davos luna trecută, în timp ce președintele SUA vorbea despre Groenlanda] a concentrat cu siguranță mințile”, a declarat un alt oficial UE familiarizat cu situația, adăugând că „trebuie să fie tulburător pentru o țară mică”.
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în punctul culminant al unei crize financiare, în care toate cele trei bănci comerciale majore s-au prăbușit. Dar guvernul a înghețat discuțiile în decembrie 2013, economia Islandei revenindu-și rapid, în același timp în care economiștii avertizau asupra unui potențial colaps al zonei euro. În martie 2015, Reykjavík a cerut să nu mai fie considerată țară candidată la UE.
Însă situația geopolitică s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu. Islanda ocupă o locație strategic importantă în Atlanticul de Nord, la sud de Cercul Arctic, nu are armată și se bazează pentru securitatea sa pe apartenența sa la NATO și pe un acord bilateral de apărare din 1951 cu SUA.
