Lovitură împotriva unei rețele internaționale de fraude cu investiții în criptomonede. Zeci de percheziții în România și Ucraina, prejudiciu de 3,6 milioane de lei
O amplă operațiune internațională desfășurată de autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina a vizat destructurarea unei rețele specializate în fraude informatice și înșelăciuni cu investiții online. În cadrul acțiunii comune, desfășurate pe 25 iunie 2026, au fost efectuate 25 de percheziții domiciliare, dintre care opt în România și 17 în Ucraina, inclusiv la patru centre de intermediere telefonică (call-center) folosite pentru racolarea victimelor.
Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în colaborare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din Republica Moldova și Parchetul General din Ucraina, în cadrul unei echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team), sub coordonarea EUROJUST și cu sprijinul EUROPOL.
Victime convinse să investească în criptomonede pe platforme fictive
Potrivit anchetatorilor, gruparea a acționat începând cu anul 2023 și a vizat în special cetățeni români, pe care i-a convins să investească în criptomonede și acțiuni prin intermediul unor platforme false de tranzacționare.
Suspecții promovau pe internet reclame înșelătoare care promiteau câștiguri rapide și garantate din investiții în criptomonede sau în acțiuni ale unor companii cunoscute, precum Hidroelectrica, BRUA, GAP INVEST sau Macro Capital.
Persoanele interesate completau formulare pe site-urile controlate de rețea, după care erau contactate telefonic de operatori ai call-centerelor. Aceștia analizau situația financiară a victimelor și le îndrumau către platforme fictive unde li se solicita efectuarea unei prime investiții.
Ulterior, alți membri ai grupării mențineau legătura cu victimele și le convingeau să depună sume din ce în ce mai mari, promițând profituri consistente. După ce obțineau cât mai mulți bani, platformele dispăreau, iar orice comunicare cu presupușii consultanți înceta.
Victimele au oferit inclusiv acces la conturile bancare
Anchetatorii au stabilit că infractorii foloseau identități false și tehnici complexe de manipulare pentru a câștiga încrederea victimelor.
În numeroase cazuri, acestea au fost convinse să furnizeze datele cardurilor bancare sau să instaleze programe de acces la distanță pe telefoane și calculatoare. Astfel, suspecții au obținut control asupra dispozitivelor și au accesat aplicațiile de internet banking ale victimelor, efectuând operațiuni financiare frauduloase.
Pentru a conferi credibilitate schemei, gruparea s-a folosit și de materiale video create cu ajutorul inteligenței artificiale (AI). Aceste clipuri de tip „deepfake” prezentau în mod fals persoane publice din România, inclusiv prim-ministrul și guvernatorul Băncii Naționale a României, care ar fi recomandat investițiile promovate de infractori.
Anchetatorii spun că această metodă a contribuit la creșterea încrederii victimelor în platformele frauduloase.
Patru call-centere operate din Ucraina
Investigațiile au arătat că întreaga activitate era coordonată din patru centre de intermediere telefonică aflate pe teritoriul Ucrainei, de unde operatorii contactau victimele și gestionau întreaga schemă de fraudare.
Până în prezent au fost identificate 43 de victime, iar prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 3,6 milioane de lei.
În urma perchezițiilor, oamenii legii au ridicat peste 150 de echipamente informatice, printre care laptopuri, calculatoare, telefoane mobile, tablete, monitoare și dispozitive de stocare.
De asemenea, au fost confiscate peste 157.000 de euro în numerar, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, documente și alte mijloace de probă utile anchetei.
În România sunt cercetate șapte persoane, însă doar două au fost depistate până în prezent. Celelalte se află în afara spațiului Uniunii Europene, iar autoritățile continuă demersurile pentru identificarea și tragerea acestora la răspundere.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București atrage atenția asupra riscurilor asociate investițiilor realizate prin intermediul platformelor financiare neautorizate sau nereglementate.
Procurorii recomandă investitorilor să verifice întotdeauna dacă platformele sunt autorizate de autoritățile competente și să manifeste prudență în fața promisiunilor privind câștiguri rapide și garantate, precum și a materialelor video sau reclamelor care folosesc imaginea unor persoane publice fără acordul acestora.
