Magistrații români au pierdut procesul la CEDO pentru restanțele salariale. Curtea a respins plângerile și a criticat modul în care au fost stabilite unele drepturi
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile unor magistrați români care au reclamat faptul că statul nu le-a achitat integral și la timp restanțele salariale câștigate prin hotărâri judecătorești definitive. Cei șase reclamanți au invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului de proprietate, însă completul de șapte judecători a considerat cererile vădit neîntemeiate.
Cazul vizează plata unor drepturi salariale restante pe care magistrații le-au obținut în instanțele din România. Nemulțumirea acestora a pornit de la deciziile succesive ale Guvernului de a eșalona plata sumelor datorate, măsuri care au limitat posibilitatea recuperării imediate a întregului cuantum stabilit prin hotărâri definitive.
Potrivit datelor prezentate în dosar, cinci dintre cei șase magistrați aveau de recuperat împreună aproximativ 275.735 de euro. Aceștia au susținut că amânarea plăților și noile eșalonări au afectat drepturile recunoscute prin hotărârile judecătorești.
CITESTE SI: Dominic Fritz pierde definitiv procesul cu ANI și anunță că merge la CEDO: „Nu abandonez lupta”
În motivarea deciziei, CEDO a arătat că nu îi revine rolul de a se substitui autorităților naționale în interpretarea legislației interne sau în stabilirea politicilor bugetare. Curtea a subliniat că deciziile privind prioritățile de cheltuieli și alocarea resurselor publice intră în competența puterilor legislativă și executivă, care dispun de o marjă de apreciere în acest domeniu.
Judecătorii europeni au luat în considerare și contextul economic dificil cu care se confruntă România, apreciind că autoritățile au încercat să găsească un echilibru între dreptul creditorilor de a-și recupera banii și interesul general de a menține stabilitatea finanțelor publice.
CEDO a remarcat, de asemenea, că drepturile salariale ale reclamanților au fost majorate prin dobânzi și indexări, iar sumele restante se adăugau veniturilor pe care aceștia continuau să le primească. În aceste condiții, Curtea nu a considerat că neplata integrală și imediată i-a lipsit de mijloacele necesare pentru subzistență sau i-a expus unui risc similar.
Un alt aspect important al motivării privește modul în care au fost stabilite unele drepturi salariale ale magistraților. CEDO a atras atenția că participarea judecătorilor la soluționarea unor litigii privind componente ale propriilor remunerații poate genera un risc de conflict de interese, întrucât interesul patrimonial personal ar putea interfera cu exercitarea imparțială a funcției judiciare.
Curtea a apreciat, totodată, că instanțele naționale par să fi depășit, în anumite situații, rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, ceea ce poate crea aparența unui conflict între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă.
Decizia CEDO vine într-un moment în care plata restanțelor salariale ale magistraților reprezintă un subiect major de dispută între Guvern și sistemul judiciar. Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv un proces prin care a solicitat Executivului plata unor drepturi salariale restante, miza acelui litigiu fiind estimată la aproximativ cinci miliarde de lei. Cele două cauze sunt distincte: hotărârea CEDO privește plângerile individuale ale unor magistrați, în timp ce procesul ÎCCJ vizează obligațiile statului stabilite în litigiul intern.
Decizia europeană a fost salutată de PNL, care a susținut că aceasta confirmă poziția Guvernului potrivit căreia instanțele nu se pot substitui Executivului în stabilirea modului de utilizare a banilor publici.
„CEDO confirmă un principiu pe care premierul Ilie Bolojan l-a apărat consecvent: deciziile privind alocarea resurselor publice aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești”, a transmis PNL.
Hotărârea nu înseamnă însă că toate drepturile salariale stabilite definitiv în favoarea magistraților sunt anulate. Ea privește plângerile formulate la CEDO și concluzia Curții că, în circumstanțele analizate, eșalonarea plăților nu a încălcat drepturile invocate de reclamanți.
