Programul fregatei F126 al armatei germane a fost definitiv abandonat. Potrivit unui articol din Financial Times, prețul acțiunilor Rheinmetall a pierdut aproape o cincime din valoare în câteva zile, după ce Berlinul a abandonat în mod neașteptat programul său deja problematic de achiziții de nave de război. Gigantul german din domeniul armamentului ar fi putut câștiga schimbul de furnizori din cadrul programului, dar oportunitatea ratată a cauzat o lovitură financiară serioasă.

Prăbușirea programului german de fregate este un alt semn spectaculos că riscuri organizaționale, industriale și politice serioase continuă să pândească în spatele boom-ului industriei militare europene.

Programul fregatei F126 a fost inițial conceput ca nava amiral a modernizării Marinei Germane. Cu toate acestea, costul navelor comandate în 2020 a crescut de la 5,3 miliarde de euro inițial la aproximativ 10 miliarde de euro, iar conform ultimelor estimări, până la 18 miliarde de euro.

Programul navei de război F126 a fost anulat definitiv și în schimb vor fi achiziționate alte nave, dând o lecție extrem de costisitoare nu doar statului german, ci și companiei Rheinmetall.

Potrivit Financial Times, directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a fost surprins să afle că guvernul german se pregătea să renunțe la întregul program. Liderul industriei de apărare mizează de luni de zile pe preluarea de către Rheinmetall a construcției celor șase fregate F126 de la compania olandeză Damen Naval.

Compania nu conta pe acest lucru din întâmplare. În martie a acestui an, Papperger a finalizat achiziția Naval Vessels Lürssen, sau NVL, pentru 1,5 miliarde de euro. Această companie era jucătorul din industria navală germană care urma să joace un rol cheie în salvarea programului de fregate.

Prin urmare, Rheinmetall a dorit să pătrundă pe piața războiului naval după tehnologia militară terestră, producția de muniții și sistemele de artilerie.

CITESTE SI: S-a încheiat prima etapă a achizițiilor prin Programul SAFE. Ce a făcut România cu banii?

Papperger afirmase anterior că, prin achiziționarea NVL, Rheinmetall ar putea deveni un jucător dominant „pe uscat, pe mare, în aer și în spațiu”. Planul părea logic: Berlinul anunța un program de înarmare de proporții istorice, retorica războiului din Europa se intensifica, iar statul german părea să cheltuiască mai mulți bani pe apărare decât oricând.

Conform unor surse din Financial Times, Rheinmetall era încrezătoare că guvernul german îi va preda în cele din urmă conducerea programului F126, aflat în impas. În aprilie, compania a făcut o ofertă netă de 12,8 miliarde de euro pentru a prelua proiectul, ceea ce s-ar fi ridicat la 15,2 miliarde de euro, inclusiv TVA. Contractul se afla deja într-un stadiu avansat de pregătire și se aștepta să fie prezentat comisiei de buget a Bundestagului înainte de vacanța de vară.

În schimb, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a ales în cele din urmă o direcție complet diferită. Ministerul a anulat programul F126 și, în schimb, intenționează să achiziționeze opt fregate MEKO A-200 mai mici, mai ieftine și mai rapid de desfășurare de la compania germană TKMS.

Ministrul a justificat decizia spunând că, din 2020, costul programului fregatei a crescut de la aproximativ 10 miliarde de euro la 18 miliarde de euro, în timp ce 2,3 miliarde de euro au fost deja cheltuite pentru acesta. Potrivit ministrului, acest lucru este pur și simplu inacceptabil.

Decizia a primit sprijin în parlamentul german. Bastian Ernst, un creștin-democrat din partidul de guvernământ și fost angajat al Rheinmetall, a declarat că această măsură ar putea garanta că marina germană primește cât mai curând posibil navele de care are nevoie pentru a se apăra împotriva submarinelor rusești.

Însă pentru Rheinmetall, este o lovitură majoră. O sursă din companie, care a vorbit cu Financial Times, a numit decizia un dezastru și a spus că anunțul a venit ca un șoc.

Reacția pieței a fost rapidă și spectaculoasă. Acțiunile Rheinmetall au pierdut aproape o cincime din valoare după anunț, în timp ce acțiunile companiei au fost supuse unei presiuni semnificative pe tot parcursul anului. Investitorii anticipaseră anterior așteptări uriașe pentru companie, deoarece mediul european din timpul războiului, reînarmarea Germaniei și creșterea cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre NATO au făcut ravagii în compania Rheinmetall.

Vestea proastă a provocat o scădere semnificativă, dar valoarea companiei și-a revenit de atunci cu aproape zece procente, ceea ce este încă semnificativ sub nivelul de acum câteva săptămâni. Perspectivele pe termen lung ale companiei sunt incerte, deoarece rezultatele din primul trimestru au fost sub așteptările analiștilor, iar acum expansiunea sa în domeniul construcțiilor navale a fost, de asemenea, serios pusă sub semnul întrebării.

Sash Tusa, analist în industria de apărare la Agency Partners, a declarat că problema Rheinmetall este că diferența dintre ceea ce promite investitorilor și ceea ce oferă de fapt a devenit prea mare. El a spus că atunci când acțiunile unei companii sunt evaluate la o valoare foarte mare, piața nu mai iartă greșelile, cifrele trimestriale slabe sau o achiziție eșuată.

Potrivit analistului, Rheinmetall și-a supraestimat probabil propria influență la Berlin și a crezut că, în calitate de companie germană de apărare mare și fiabilă, ar putea prelua și apoi reevalua programul F126 în condiții mai favorabile.

Guvernul german susține însă că nu a încălcat nicio promisiune, deoarece Rheinmetall nu a semnat niciodată un contract formal pentru preluarea programului fregatei. Cu toate acestea, potrivit unor surse familiarizate cu situația care au vorbit cu Financial Times, acest lucru este valabil doar formal: statul german a încurajat deja compania să efectueze diligența necesară pentru predare și să se pregătească pentru preluarea proiectului.

Rheinmetall este deosebit de neliniștită de faptul că a cumpărat NVL în speranța unei descoperiri navale majore. O altă sursă din industria germană de apărare a declarat pentru Financial Times că firma a cumpărat un șantier naval în speranța de a obține în curând un contract uriaș. El a spus că a fost un „risc foarte, foarte scump”.

Ministerul german al Apărării a încercat să dezamorseze conflictul. Ministerul declară că nu există ostilitate față de Rheinmetall, compania continuă să facă o treabă excelentă în multe domenii, iar Berlinul o consideră în continuare un campion național important.

Istoria programului fregatei F126 este, așadar, un alt exemplu al modului în care cursa înarmării europene este, în practică, mult mai complicată decât sugerează retorica politică de la Bruxelles sau Berlin.

Rheinmetall, marea beneficiară a contractul prin Programul SAFE al României

In luna iunie, grupul tehnologic Rheinmetall a obținut un alt succes semnificativ în domeniul sistemelor de apărare aeriană terestră (GbAD). Guvernul român a atribuit companiei un contract pentru furnizarea sistemelor de apărare aeriană Skyranger 35.

Acest contract face parte dintr-o comandă majoră istorică în valoare de 5,7 miliarde de euro care acoperă vehicule de luptă, nave și sisteme de apărare aeriană și include nu numai 24 de sisteme Skyranger 35, ci și șapte sisteme Skynex și două tunuri Millennium pentru soluții de apărare aeriană maritimă.

„Acest contract major consolidează și mai mult relația de lungă durată și de încredere dintre România și Rheinmetall. Prin urmare, țara continuă să investească în modernizarea forțelor sale armate și în tehnologii orientate spre viitor pentru a-și proteja propriul teritoriu și a consolida flancul estic al NATO. Puterea de foc enormă și capacitățile senzoriale ale Skyranger 35, combinate cu mobilitatea și protecția oferite de vehiculul de luptă pentru infanterie Lynx, oferă un răspuns excelent la scenariile de amenințare moderne. Evoluțiile geopolitice recente, inclusiv incidentul care a implicat o dronă fără pilot în spațiul aerian românesc, au evidențiat nevoia urgentă a unui sistem de apărare aeriană pe rază foarte scurtă de acțiune (VSHORAD) complet și extrem de mobil”, a transmis compania.