Mihai Chirica, despre Dosarul Păcură: „Nu putea fi furată de acolo. Tehnic, era imposibil”. Cum își explică primarul acuzațiile din dosar
Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a prezentat propria versiune în cazul cunoscut public drept „Dosarul Păcură”, explicând traseul combustibilului din rezerva de stat, modul în care acesta a fost gestionat și motivele pentru care consideră că angajații Primăriei Iași acuzați în dosar nu ar fi putut sustrage cantitatea reclamată.
Chirica susține că situația trebuie privită în contextul istoriei sistemului de termoficare din Iași și al modului în care rezerva strategică de păcură a fost depozitată, succesiv, de diferiți operatori.
Potrivit primarului, după falimentul CET Iași și perioada în care termoficarea a fost administrată prin diferite formule, inclusiv prin colaborarea cu Veolia, rezerva de stat de păcură a rămas depozitată în instalațiile CET. Cantitatea gestionată de municipiul Iași ar fi fost, la un moment dat, de aproximativ 5.500 de tone.
Unul dintre argumentele centrale prezentate de Chirica este că, înainte de transferul unei cantități de păcură către Republica Moldova, reprezentanții autorității responsabile de rezervele de stat, împreună cu reprezentanții Primăriei și ai operatorului TermoService, ar fi făcut un inventar al combustibilului.
„Cu două săptămâni înainte de a începe transferul, ANRPS cu laboratorul RomControl, cu persoana delegată din partea ANRPS-ului, împreună cu TermoService și împreună cu delegații din Primăria Municipiului Iași, fac inventarul întregii cantități. Procesul verbal există în original și confirmă existența întregii cantități”, a afirmat Mihai Chirica.
Primarul susține că documentul respectiv consemna existența întregii cantități de aproximativ 5.500 de tone, după care a început transferul către Republica Moldova.
CITESTE SI: Ce acuzații îi aduce DNA lui Mihai Chirica în Dosarul Păcura
Problema ar fi apărut la destinație, unde reprezentanții autorității responsabile cu rezerva de stat ar fi constatat că păcura din ultimul transport avea un conținut de apă mai mare decât cel admis.
Chirica afirmă că această situație nu poate fi echivalată cu dispariția combustibilului și susține că rezerva se afla în continuare în rezervoarele CET.
„Noi nu suntem de acord cu plata cantității de circa 500 de tone, pentru că ea există și a existat acolo și există și astăzi, dar are într-adevăr un conținut de apă mai mare”, a declarat edilul.
În apărarea angajaților Primăriei care apar în dosar, Mihai Chirica insistă asupra faptului că, din punctul său de vedere, păcura nu putea fi scoasă fizic din rezervoare fără ca acest lucru să fie observat.
„Tehnic nu se putea folosi acel combustibil în altă direcție decât să rămână în rezervoare sau să fie arsă în arzătoarele CET-ului”, a afirmat primarul.
Chirica susține că modul de funcționare al instalației făcea practic imposibilă sustragerea unei cantități importante de păcură într-un interval scurt. El a explicat că păcura nu putea fi manipulată asemenea unui combustibil obișnuit, fiind necesară încălzirea acesteia pentru a putea fi utilizată.
Un alt argument invocat de edil este legat de vechimea păcurii. Potrivit acestuia, combustibilul fusese depozitat timp de mai mulți ani, iar degradarea calității ar fi putut duce la creșterea cantității de apă din rezervoare.
Chirica a făcut referire la un raport de expertiză tehnică realizat în 2024 de un expert tehnic judiciar, care, potrivit edilului, ar fi analizat istoricul combustibilului și condițiile în care acesta a fost păstrat.
„Creșterea procentului de apă a fost un proces normal”, a susținut primarul, citând concluziile raportului invocat de acesta.
Potrivit lui Chirica, expertiza ar fi arătat că păcura fusese depozitată în acele rezervoare de peste 20 de ani și că procesul de degradare ar fi trebuit gestionat prin procedurile de împrospătare a stocului.
Primarul susține că autoritatea responsabilă de rezerva de stat avea obligația de a verifica și împrospăta periodic stocurile pentru a evita degradarea acestora.
„Autoritatea Națională privind Rezervele de Stat și Probleme Speciale era obligată să reîmprospăteze stocul de păcură prin consumarea celui depus inițial cu o cantitate de păcură nouă, respectiv reîmprospătarea stocului de păcură ca să evite degradarea acesteia”, a afirmat Chirica.
În ceea ce privește procedurile contabile, edilul respinge ideea că înregistrarea păcurii în contabilitatea municipalității ar demonstra existența unei nereguli. El explică faptul că rezerva era depozitată fizic în instalațiile aflate pe teritoriul municipiului și era gestionată în baza acordurilor încheiate cu autoritatea statului.
„Cantitatea este înregistrată pentru că este în depozitul nostru. Marfa e a ta, dar găleata e a mea. Și găleata e în curtea mea”, a explicat, plastic, Mihai Chirica.
Primarul susține că angajații municipalității implicați în documentele contabile nu aveau posibilitatea de a dispune fizic de combustibil și că aceștia ar fi îndeplinit procedurile administrative pe baza documentelor și notelor tehnice primite de la structurile de specialitate.
„Toate doamnele de la tehnic și domnii de la partea de contabilitate și-au făcut, din perspectiva mea, pentru că n-am găsit niciun act de scoatere de sub controlul ANRPS a unui kilogram sau litru de păcură, și-au făcut datoria”, a afirmat Chirica.
Edilul a criticat și situația în care, în opinia sa, angajați ai Primăriei au ajuns să suporte consecințele juridice ale unei situații pe care nu o puteau controla.
„N-a luat nimeni un cent, n-a dus nimeni un gram de motorină, de păcură. Este doar o mare mizerie care se face într-un scop pe care eu personal nu-l înțeleg”, a declarat primarul.
Mihai Chirica a susținut că Primăria Iași a contestat în instanță obligația de plată impusă de autoritatea care gestionează rezerva de stat și că litigiul a început înainte de apariția componentei penale.
El consideră că responsabilitatea privind integritatea fizică a rezervei trebuie analizată inclusiv prin prisma persoanelor care aveau efectiv în gestiune rezervoarele.
„Singurele persoane care ar fi putut fura, fără știrea noastră, evident, că noi nu știm unde sunt conductele, sunt cei care au gestionat rezerva. Dacă ei nu apar susceptibili ca hoți, ceilalți nu există”, a afirmat Chirica.
Primarul Iașului respinge, de asemenea, ideea că ar fi existat o înțelegere pentru însușirea combustibilului și susține că, pentru existența unui act de corupție, ar trebui demonstrată atât intenția, cât și existența unui interes patrimonial.
„Un act de corupție trebuie să îndeplinească cel puțin două situații. Unu, să fie făcut cu bună știință (…) și să urmărească un scop patrimonial”, a declarat Mihai Chirica.
Versiunea prezentată de primarul Iașului reprezintă poziția sa în raport cu acuzațiile din dosar. Stabilirea responsabilităților penale și a existenței sau inexistenței unor prejudicii aparține instanței, în cadrul procedurilor judiciare.
