Ministrul Transporturilor, luat la rost de organizațiile pro Autostrada A8 după ce a citit de pe foaie câteva obiective: „Moldova nu mai poate aștepta!” Contracte de miliarde blocate, 194 de milioane de lei lipsă pentru exproprieri și riscul unor noi întârzieri
Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, este pus la zid de două dintre cele mai active organizații civice care militează pentru construirea autostrăzilor în Moldova. Asociațiile Moldova Vrea Autostradă (MVA) și Moldova Vrea Infrastructură (MVI) îi cer explicații după ce Autostrada Unirii A8 a lipsit din lista priorităților prezentate public de ministru pe 9 noiembrie 2026. Organizațiile avertizează asupra contractelor semnate fără ordine de începere, a mobilizării insuficiente pe unele șantiere, a licitațiilor blocate și a lipsei a aproape 194 de milioane de lei pentru exproprierile de pe traseul Moțca–Ungheni. Cele două asociații cer un calendar ferm, finanțare și asumarea răspunderii pentru întârzieri.
Autostrada Unirii A8 revine în centrul unei controverse privind prioritățile Ministerului Transporturilor. De această dată, criticile vin din partea a două organizații civice care urmăresc de ani întregi evoluția proiectelor majore de infrastructură din Moldova și care reclamă lipsa unor răspunsuri concrete din partea autorităților.
Asociațiile Moldova Vrea Autostradă și Moldova Vrea Infrastructură au transmis un apel public adresat ministrului Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, după conferința de presă susținută de acesta luni, 9 noiembrie.
În cadrul declarațiilor sale, ministrul a prezentat drept priorități finalizarea Autostrăzii A7 până la Pașcani, continuarea acesteia spre Suceava prin mecanismul european SAFE, secțiunea montană a Autostrăzii Sibiu–Pitești și alte proiecte strategice.
Autostrada A8, care ar trebui să lege Moldova de Transilvania și de Republica Moldova, nu s-a regăsit însă în enumerarea prezentată de ministru.
Omiterea proiectului a provocat o reacție dură din partea reprezentanților societății civile.
„Considerăm inacceptabilă omiterea Autostrăzii Unirii A8 din enumerarea priorităților prezentate public de ministrul Transporturilor și Infrastructurii”, transmit cele două organizații.
MVA și MVI îi cer ministrului să explice dacă absența A8 a fost doar o scăpare de comunicare sau dacă reflectă o schimbare reală a priorităților ministerului.
„Cum este posibil ca un asemenea proiect să nu se regăsească printre prioritățile ministrului?”
Pentru cele două organizații, problema depășește simpla enumerare a unor investiții într-o conferință de presă.
A8 este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, cu rol strategic atât pentru transportul civil, cât și pentru mobilitatea militară.
Autostrada ar urma să asigure legătura est–vest între Transilvania și Moldova și să continue către Republica Moldova, prin zona Ungheni. Proiectul este inclus în Master Planul General de Transport și în Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport 2021–2030.
Mai mult, nu este vorba despre o investiție aflată exclusiv în faza de intenție. Pentru diferite sectoare există contracte de proiectare și execuție semnate, iar pe unele tronsoane au fost începute lucrările.
„Autostrada Unirii A8 nu este un proiect marginal sau o banală investiție aflată la început de drum”, subliniază organizațiile.
Reprezentanții MVA și MVI amintesc de șantierele și contractele aferente sectoarelor Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și de legătura către Republica Moldova prin podul de la Ungheni.
„Cum este posibil ca un asemenea proiect să nu se regăsească printre prioritățile declarate ale ministrului Transporturilor?”, întreabă cele două asociații.
Contract de 2,69 miliarde de lei, semnat în aprilie 2025. Ce se întâmplă cu lotul Pipirig–Leghin?
Una dintre cele mai serioase probleme semnalate privește lotul Pipirig–Vânători Neamț (Leghin), parte a sectorului montan al Autostrăzii A8.
Contractul de proiectare și execuție, în valoare de aproximativ 2,69 miliarde de lei fără TVA, a fost semnat la 30 aprilie 2025.
Cu toate acestea, potrivit informațiilor publicate în septembrie 2026 și invocate de cele două organizații, ordinul de începere a proiectării era încă așteptat.
La peste 18 luni de la semnarea contractului, reprezentanții societății civile cer Ministerului Transporturilor și CNAIR să clarifice situația actuală.
A fost emis ordinul de începere? Dacă da, la ce dată și cu ce termen de finalizare a proiectării? Dacă nu, care sunt motivele întârzierii și cine răspunde pentru aceasta?
Asociațiile solicită inclusiv documentele care să confirme stadiul contractual și un calendar pentru recuperarea timpului pierdut.
„Este inadmisibil ca statul român să semneze contracte de miliarde de lei și apoi să lase luni sau ani proiectele blocate înainte de începerea efectivă a activităților contractuale”, transmit MVA și MVI.
Problema ridicată este una de management al investițiilor publice: semnarea unui contract nu înseamnă automat începerea proiectării sau a lucrărilor, iar întârzierile din etapele preliminare pot afecta întregul calendar de realizare.
Deocamdată, asociațiile solicită confirmarea situației actualizate, astfel încât nu se poate afirma, doar pe baza informațiilor din septembrie, că ordinul de începere nu a fost emis nici până în prezent.
Constructorul UMB, vizat de întrebări privind mobilizarea pe tronsonul Leghin–Moțca
Un alt punct sensibil este sectorul Leghin–Moțca, unde constructorul UMB desfășoară lucrări. Cele două asociații semnalează preocupări privind mobilizarea și ritmul execuției, solicitând companiei CNAIR să publice datele actualizate.
Organizațiile vor să afle care este progresul fizic real, câți muncitori și câte utilaje sunt mobilizate efectiv, care este termenul contractual în vigoare și dacă există un program de recuperare a eventualelor întârzieri.
„Cine a permis ca un șantier strategic, proiect-fanion, să ajungă într-o asemenea situație și cine răspunde pentru recuperarea întârzierilor?”, întreabă MVA și MVI.
Reprezentanții organizațiilor consideră că ministerul nu trebuie să se limiteze la constatarea dificultăților, ci să explice cum gestionează riscurile și cum urmărește respectarea obligațiilor contractuale.
Totodată, aceștia cer ca eventualele prelungiri de termene să fie justificate prin documente, cu identificarea cauzelor și a responsabilităților.
Comunicatul nu prezintă un procent actualizat al execuției și nici o constatare oficială privind culpa constructorului. Tocmai aceste date sunt cerute public de cele două asociații.
Aproape 194 de milioane de lei lipsă pentru exproprierile de pe A8 Moțca–Ungheni
Una dintre cele mai importante avertizări financiare vizează exproprierile necesare construirii Autostrăzii A8 între Moțca și Ungheni.
Potrivit MVA și MVI, documentațiile de expropriere au fost întocmite, însă Ministerul Finanțelor nu a alocat aproximativ 193,83 milioane de lei, suma indicată drept necesară pentru această etapă.
Organizațiile avertizează că întârzierea alocării banilor poate produce efecte în lanț. Dacă procedurile vor trebui reluate în 2027, ar putea fi necesare noi evaluări ale proprietăților, ceea ce ar putea majora costurile.
În plus, lipsa disponibilității terenurilor poate afecta obligațiile beneficiarului față de constructori și ar putea genera revendicări contractuale.
„Vă solicităm alocarea urgentă a celor 190 de milioane de lei destinate exproprierilor pe tronsonul Moțca–Ungheni”, se arată în întrebările adresate ministrului.
Diferența dintre suma exactă de 193,83 milioane de lei și valoarea rotunjită de 190 de milioane de lei provine din formulările utilizate de organizații în același document.
Dincolo de cifră, problema semnalată este că lipsa fondurilor pentru exproprieri poate întârzia predarea amplasamentelor și, implicit, începerea sau continuarea lucrărilor.
Două sectoare A8, mutate din PNRR în Programul Transport. Asociațiile cer garanții pentru finanțare
MVA și MVI atrag atenția și asupra schimbărilor intervenite în finanțarea Autostrăzii Unirii. Cele două sectoare de la capetele porțiunii montane, Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Leghin–Târgu Neamț (Moțca), au fost transferate din Planul Național de Redresare și Reziliență în Programul Transport 2021–2027.
Finanțarea este prevăzută prin contractul nr. 141/2026. Pentru organizațiile civice, existența unui contract de finanțare reprezintă doar o parte a soluției.
Este necesar ca alocările bugetare să fie efective, iar plățile către constructori să fie realizate la timp.
În caz contrar, proiectele pot înregistra noi întârzieri, chiar dacă există surse de finanțare identificate.
Separat, pentru tronsoanele incluse în mecanismul european SAFE, cele două organizații avertizează asupra riscurilor produse de contestații, reevaluări și suspendări contractuale.
SAFE este un instrument european de finanțare prin împrumuturi, iar respectarea calendarului de implementare este esențială pentru utilizarea sumelor disponibile.
MVA și MVI cer ministerului să precizeze termenele aplicabile fiecărui proiect, obligațiile bugetului de stat și măsurile prin care va evita compromiterea finanțărilor.
Avertismentul nu echivalează cu o constatare că banii au fost deja pierduți, ci privește riscurile generate de întârzieri.
Și A7 Pașcani–Suceava ridică semne de întrebare: contracte semnate, dar când începe proiectarea?
Criticile celor două organizații nu se limitează la Autostrada A8. MVA și MVI solicită explicații și pentru sectorul A7 Pașcani–Suceava, pe care ministrul Transporturilor l-a indicat explicit drept prioritate.
Potrivit asociațiilor, pentru cele două loturi ale acestui sector există contracte semnate, dar este necesară clarificarea condițiilor care întârzie emiterea ordinelor de începere a proiectării.
Organizațiile cer ministerului să explice dacă blocajele sunt de natură financiară, administrativă sau contractuală.
În document este invocat și Ordinul ministrului Finanțelor nr. 849/2026, care include în raportarea financiară titlul 66, referitor la cheltuielile aferente planului SAFE.
Reprezentanții societății civile atrag însă atenția că existența acestei categorii bugetare nu dovedește, în sine, că fondurile necesare fiecărui proiect sunt efectiv disponibile.
De aceea, solicită precizarea sumelor, a creditelor bugetare și de angajament, precum și a termenelor concrete pentru deblocarea proiectării.
„Nu este suficient ca un proiect să fie declarat prioritar. Prioritatea trebuie demonstrată prin decizii administrative, finanțare efectivă și progres măsurabil”, transmit cele două organizații.
Varianta Ocolitoare Iași Est, inclusă în lista proiectelor pentru care se cer explicații
În apelul public este menționat și proiectul Variantei Ocolitoare Iași Est. MVA și MVI cer Ministerului Transporturilor și instituțiilor subordonate să prezinte termenul inițial al contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate, toate prelungirile acordate și data asumată pentru finalizarea documentației.
Organizațiile susțin că modificarea repetată a termenelor unor investiții de infrastructură trebuie însoțită de explicații publice.
Solicitarea privește inclusiv publicarea justificărilor pentru actele adiționale, în limitele legii, și a eventualelor consecințe financiare.
În opinia reprezentanților societății civile, lipsa transparenței împiedică evaluarea responsabilităților autorităților contractante și ale firmelor implicate.
Șase întrebări incomode pentru ministrul Transporturilor
Cele două organizații îi cer ministrului Ștefan-Ovidiu Popa răspunsuri scrise, distincte și documentate, la șase teme esențiale daca este sau nu o prioritate reală a mandatului său și sa publice suma totală pe care Ministerul Transporturilor o va cere Ministerului Finanțelor, cât va reveni A8 și când vor fi alocați banii pentru exproprierile Moțca–Ungheni.
De asemenea se solicita clarificarea proiectelor finantate prin SAFE, un calendar pentru fiecare lot al A8 si dacă există finanțarea necesară întregului proiect.
„Dezvoltarea A7 nu trebuie să se facă prin marginalizarea A8”
Organizațiile precizează că susțin construirea Autostrăzii A7 și a celorlalte investiții majore de infrastructură din România.
Ele resping însă ideea că avansul unui proiect ar trebui să se facă în detrimentul celuilalt. A7 asigură conexiunea rutieră pe direcția nord–sud a Moldovei, în timp ce A8 este proiectată pentru legătura est–vest, între Transilvania, Moldova și Republica Moldova.
Din această perspectivă, cele două investiții sunt complementare. „Dezvoltarea A7 nu trebuie însă să se facă prin marginalizarea A8. Cele două autostrăzi sunt complementare și indispensabile pentru conectivitatea și dezvoltarea Moldovei”, afirmă MVA și MVI.
Organizațiile invocă și analiza realizată de Adrian Covăsnianu, publicată în septembrie 2025, în care A8 este încadrată în categoria investițiilor de primă prioritate, pe baza conectivității europene, a rolului strategic și a maturității proiectului.
„Moldova nu mai poate aștepta”. Asociațiile cer ca A8 să nu fie sacrificată din nou
În finalul apelului, reprezentanții celor două organizații solicită ca Autostrada Unirii să fie tratată drept proiect-fanion al României și protejată de orice nouă amânare sau reducere a priorității.
„MVA și MVI cer ca Autostrada Unirii A8 să fie tratată ca proiect-fanion al României, protejat de orice deprioritizare”, se arată în document.
Cele două asociații consideră că dificultățile bugetare nu trebuie folosite pentru a justifica noi decalări ale termenelor, ci trebuie abordate prin asigurarea resurselor financiare și prin recuperarea întârzierilor.
„Nu acceptăm nicio nouă amânare care să împingă realizarea autostrăzii dincolo de calendarul asumat”, avertizează reprezentanții societății civile.
