Românii cu venituri mici au fost asigurați de Guvern că nu vor fi lăsați în voia pieței energetice. Că vor primi tichete de energie, compensații, sprijin. Realitatea? Platforma pe care aceștia ar trebui să se înscrie nici măcar nu e gata. Și nu va fi „prea curând”, recunoaște chiar ministrul Muncii, Florin Manole. Iar în timp ce statul bâjbâie în hârtii, facturile au început deja să vină. Cu tarife noi, mai mari.
Mecanism de protecție? Nu există încă o platformă funcțională!
Românii care consumă 100–200 kWh pe lună, adică marea masă a populației, trec brusc de la 68 de bani pe kWh la tarife care sar, în unele cazuri, de 2 lei/kWh. Iar statul le spune să intre pe site-ul ANRE, să compare oferte, să își schimbe furnizorul. Asta, desigur, dacă au timp, pricepere digitală, nervi și o conexiune bună la internet.
De luni de zile, Guvernul știa că plafonarea tarifelor expiră la 1 iulie. A fost timp suficient pentru a pregăti un mecanism de protecție pentru cei vulnerabili. Dar, ca de obicei, birocrația a fost mai rapidă decât compasiunea. Nu există încă o platformă funcțională, nu știm exact criteriile de acordare, nu există transparență. Avem doar o estimare vagă: „sperăm să fie gata în a doua parte a lunii august”
Între timp, realitatea se schimbă. Furnizorii trimit deja facturi cu consum pe iulie, chiar dacă parțial. Iar în august, creșterea va fi completă și resimțită din plin. Diferența dintre prețul reglementat și cele mai mari oferte din piață poate ajunge la peste 100% pentru același consum.
Moldova, din nou la coada listei
Ca să fie tacâmul complet, românii din Moldova – regiunea cu cele mai mici salarii și cea mai mare rată a sărăciei – vor plăti cele mai mari facturi. Nu pentru că ar consuma mai mult. Ci pentru că tariful de distribuție e mai mare. Așadar, un ieșean, de exemplu, plătește automat cu peste 10 lei mai mult decât unul din București, doar pentru că s-a născut la est de Carpați. O nedreptate structurală pe care nimeni nu pare dispus s-o corecteze.
În plus, de la 1 august intră în vigoare o altă povară: creșterea TVA de la 19% la 21%, care va anula și puținele economii posibile prin ofertele mai bune ale furnizorilor. Creșterea va adăuga câțiva lei în plus la fiecare factură, dar efectele reale vor fi mult mai ample, spun economiștii.
„Există parte din factura noastră, undeva până la 50%, care depinde de piața angro. (…) De la 1 august vom avea și un TVA crescut”, avertizează Dana Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.
Blocul Național Sindical atrage atenția că un român din patru ar putea ajunge în incapacitate de plată. Valul de scumpiri nu se oprește la curent: accizele la carburanți cresc, inflația va atinge un nou vârf în august-septembrie, iar creșterea TVA va afecta toate sectoarele economiei. „Vedem un vârf al inflației în august-septembrie, aproape de 8%. Pe final de an va fi 7,5%, apoi poate scădea în 2026”, estimează economistul Ciprian Dascălu.
Pragul de venit pentru tichete, prea jos
Sindicatele cer ca pragul de eligibilitate pentru tichetele de energie să fie majorat urgent. În prezent, beneficiază doar persoanele cu venituri sub 1.940 de lei (individual) sau 1.784 de lei pe membru de familie – un plafon care lasă descoperiți mulți români cu venituri modeste.
Concluzie: statul întârzie, oamenii plătesc
În timp ce guvernul se pierde în declarații, românii se pierd în griji. Tichetele de energie sunt încă o promisiune nerespectată. TVA-ul crește, distribuția e inechitabilă, iar prețurile nu așteaptă digitalizarea promisiunilor. Statul cere răbdare, dar facturile cer bani.
