Un simplu clip de promovare pentru expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși de la Iași s-a transformat într-un scandal public care pune sub semnul întrebării modul în care instituțiile culturale își gestionează imaginea și responsabilitatea. După valul de critici apărut online, Muzeul Național de Artă al României a ieșit public pentru a se delimita de materialul video care a provocat indignare pe rețelele sociale.
Într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook, reprezentanții MNAR susțin că videoclipul nu a fost realizat cu acordul instituției și că muzeul nici măcar nu a fost informat despre existența acestuia.
„Instituția noastră nu a fost informată cu privire la realizarea materialului și nu și-a dat acordul pentru conținut și pentru utilizarea logo-ului MNAR în cadrul acestuia”, au transmis reprezentanții Muzeului Național de Artă al României.
Scandalul a izbucnit după apariția unui clip de promovare pentru lucrarea „Cap de copil” de Constantin Brâncuși, expusă temporar la Palatul Culturii din Iași, material care a fost intens criticat în spațiul public pentru stilul considerat nepotrivit și pentru asocierea imaginii lui Brâncuși cu o promovare percepută drept superficială și forțată.
În încercarea de a calma situația, MNAR spune că a cerut explicații Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Răspunsul primit mută însă responsabilitatea către autorii clipului.
„Ministerul Culturii, Muzeul Național de Artă al României precum și Complexul Muzeal Național Moldova nu au avut nicio implicare în realizarea acestor clipuri”, se arată în punctul de vedere transmis de instituția ieșeană.
Mai mult, conducerea Palatului Culturii susține că materialele nu reflectă poziția oficială a instituțiilor implicate și că siglele apărute la finalul clipurilor ar fi fost folosite de realizatori „din dorința de a mulțumi instituțiilor”.
„Managerul Palatului Culturii din Iași NU a coordonat artistic realizarea lor”, mai precizează reprezentanții Complexului Muzeal Moldova.
În timp ce instituțiile culturale încearcă să explice cine nu a făcut clipul și cine nu și-a dat acordul, scandalul ridică întrebări incomode despre modul în care este promovat actul cultural în România și despre cine răspunde atunci când imaginea unor instituții publice este folosită fără asumare clară.
În finalul mesajului, Muzeul Național de Artă al României a încercat să mute atenția către succesul expoziției, subliniind interesul mare al publicului pentru opera lui Constantin Brâncuși.
„Ne bucurăm să vedem interesul extraordinar al publicului pentru opera lui Constantin Brâncuși”, au transmis reprezentanții muzeului, făcând referire la cozile formate la expoziția „Brâncuși la Palat” de la Iași.
Cu toate acestea, explicațiile oferite de instituții nu i-au convins pe mulți dintre cei care au comentat la postarea MNAR. În secțiunea de comentarii, numeroși urmăritori au pus sub semnul întrebării faptul că un clip în care apar siglele oficiale ale unor instituții culturale ar fi putut fi publicat fără acordul sau verificarea acestora.
Cosmin Ungureanu: „Cum adică „Managerul Palatului Culturii din Iași NU a coordonat artistic realizarea”? Păi scrie clar la sfârșitul acelei orori „Concept & Artistic Direction: Andrei Apreotesei” (a se vedea captura mai jos). Nu Andrei Apreotesei este managerul de la Iași? E altcineva cu aceleași nume și prenume?”
Alții au criticat tentativa de delimitare publică apărută abia după reacțiile negative din online, acuzând lipsa de asumare și comunicarea haotică dintre instituțiile implicate.
Postarea s-a transformat rapid într-un nou val de dezbatere despre modul în care cultura este promovată în România și despre responsabilitatea publică atunci când un proiect finanțat sau asociat cu instituții de stat provoacă scandal.
Sorina Tibacov: „Deci oricine de pe stradă poate veni în muzeu să facă un filmuleț în care o miresucă țopăie pe lângă Brâncuși?”
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
