CNAS: Un pat din trei rămâne gol în spitalele din România. În timp ce marile unități sunt supraaglomerate, unele spitale funcționează la jumătate de capacitate
Sistemul sanitar din România se confruntă cu o situație aparent paradoxală: în timp ce marile spitale de urgență sunt aproape permanent aglomerate, aproximativ un pat din trei destinat pacienților cu afecțiuni acute rămâne neocupat. O nouă platformă lansată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate arată cum sunt utilizate paturile și cum sunt cheltuiți banii în spitalele de stat.
Marile spitale, pline de pacienți din toată țara
În spitalele mari, în special în centrele universitare, gradul de ocupare este ridicat. Un exemplu este Spitalul Floreasca, unde anumite secții funcționează aproape permanent la capacitate maximă.
Citeste și: https://aloromania.ro/internarile-limitate-la-unele-spitale-dupa-depasirea-bugetului-cnas-cere-verificari/
Secția de gastroenterologie este una dintre cele mai solicitate, pacienții ajungând aici din numeroase județe ale țării.
„Secția de gastro e una dintre cele mai ocupate, avem un laborator de endoscopie foarte dezvoltat. Patologii hepatice, digestive, oncologice și nu numai. Vin din toată țara”, a explicat Roxana Sandic, coordonator managementul calității. Situația este similară și în alte specialități, precum neurologia, cardiologia sau ortopedia.
La ortopedie, de exemplu, mai mult de jumătate dintre pacienții internați provin din afara Capitalei. „Avem 44 de paturi și mai mult de jumătate sunt ocupate cu pacienți din provincie”, a declarat dr. Cosmin Baciu, medic primar ortopedie.
Un pat din trei rămâne neocupat
În timp ce marile spitale se confruntă cu presiunea unui număr mare de pacienți, în unitățile sanitare mai mici există numeroase paturi care nu sunt utilizate.
Datele prezentate prin noua platformă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) permit compararea mai multor indicatori, printre care gradul de ocupare a paturilor, numărul pacienților tratați, complexitatea cazurilor și cheltuielile spitalelor.
Astfel, autoritățile pot identifica mai ușor unitățile care funcționează sub capacitate și pot analiza dacă resursele existente corespund nevoilor reale ale populației.
Costurile cu personalul ajung la peste 90% din veniturile unor spitale
Un alt indicator evidențiat de platforma CNAS este ponderea cheltuielilor de personal în veniturile obținute de spitale din serviciile medicale decontate de stat.
În aproximativ jumătate dintre unitățile analizate, cheltuielile cu personalul reprezintă în jur de 80% din veniturile pentru serviciile medicale decontate. În cazul a zeci de spitale, ponderea depășește însă 90%.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, spune că platforma poate contribui la o mai bună gestionare a banilor și a resurselor din sistemul medical.
„Este o platformă care arată cum sunt cheltuiți banii, gradul de complexitate a cazurilor, gradul de ocupare a paturilor”, a declarat acesta.
Potrivit oficialului, datele ar putea sta inclusiv la baza unor decizii privind schimbarea tipului de servicii oferite de anumite spitale. De exemplu, dacă într-o unitate există o rată redusă de utilizare a paturilor pentru pacienții acuți, dar în aceeași zonă există o nevoie mai mare de servicii de îngrijiri paliative, autoritățile ar putea lua în calcul contractarea unor astfel de servicii.
România cheltuie peste 40% din bugetul CNAS pentru spitale
Cheltuielile pentru spitale reprezintă peste 40% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. În acest context, datele privind gradul de ocupare și costurile unităților sanitare pot deveni importante pentru reorganizarea sistemului medical.
Scopul unei astfel de reorganizări ar fi reducerea cheltuielilor care nu sunt justificate de volumul serviciilor medicale și, în același timp, direcționarea resurselor către zonele în care există o nevoie reală de servicii medicale.
