Pensiile pierd teren în fața inflației. Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu aproape 3%
Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 conturează o imagine complexă a sistemului de pensii din România. Deși numărul pensionarilor s-a menținut relativ stabil, iar pensiile nominale au înregistrat variații minore, puterea reală de cumpărare a pensionarilor a continuat să se deterioreze sub presiunea inflației.
În trimestrul I 2026, numărul mediu de pensionari a fost de 4,92 milioane de persoane, cu 7.000 mai puțini față de trimestrul precedent. Dintre aceștia, 4,577 milioane provin din sistemul asigurărilor sociale de stat, ceea ce confirmă rolul dominant al acestui sistem în arhitectura protecției sociale din România.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul pensionarilor a crescut cu 20.000 de persoane, iar categoria pensionarilor din sistemul public de asigurări sociale de stat a înregistrat o creștere de 34.000 de persoane.
Evoluția sugerează că presiunea demografică asupra sistemului de pensii continuă să se accentueze, în condițiile în care populația activă nu crește într-un ritm comparabil.
Pensia medie a scăzut cu 0,8% față de finalul anului trecut
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului INS este scăderea pensiei medii lunare. Aceasta a ajuns la 2.934 lei în trimestrul I 2026, cu 0,8% mai puțin decât în trimestrul IV 2025.
Deși la prima vedere reducerea pare modestă, impactul este amplificat de evoluția prețurilor. Indicele pensiei medii reale a fost de doar 97,3%, ceea ce înseamnă că veniturile pensionarilor au crescut mai lent decât costul vieții, iar puterea lor de cumpărare s-a diminuat.
Practic, pensionarii au putut cumpăra mai puține bunuri și servicii cu veniturile obținute în primele trei luni ale anului decât în trimestrul precedent.
Raportul pensionari-salariați continuă să ridice semne de întrebare
Unul dintre cei mai importanți indicatori privind sustenabilitatea sistemului public de pensii este raportul dintre pensionari și salariați.
La nivel național, raportul a fost de opt pensionari la zece salariați, ceea ce evidențiază dependența ridicată a sistemului de contribuțiile populației active.
CITESTE SI: Generația care a muncit peste hotare începe să se pensioneze: peste 1.300 de ieșeni primesc pensii externe
Diferențele regionale sunt însă foarte mari. În București și județul Ilfov există doar patru pensionari la zece salariați, ceea ce reflectă concentrarea activității economice și a locurilor de muncă.
La polul opus se află județele Teleorman și Vaslui, unde raportul ajunge la 15, respectiv 14 pensionari la zece salariați. Aceste cifre indică o presiune mult mai mare asupra bugetului de pensii și o dependență accentuată de transferurile din alte zone economice ale țării.
Diferențe uriașe între județe
Raportul INS evidențiază și discrepanțe importante în valoarea pensiilor.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.820 lei, însă diferențele teritoriale sunt considerabile. Cea mai mare pensie medie s-a înregistrat în Municipiul București, unde a ajuns la 3.575 lei.
Pe următoarele locuri se află județele Hunedoara, cu 3.502 lei, și Brașov, cu 3.330 lei.
La polul opus se situează județele Botoșani, cu 2.232 lei, Vrancea, cu 2.273 lei, și Giurgiu, cu 2.284 lei.
Diferența dintre cea mai mare și cea mai mică pensie medie este de 1.343 lei, ceea ce arată existența unor decalaje economice și sociale importante între regiunile țării.
Femeile continuă să primească pensii semnificativ mai mici
Una dintre cele mai persistente probleme evidențiate de statisticile INS este inegalitatea dintre femei și bărbați în ceea ce privește nivelul pensiilor.
Pensia medie a femeilor este mai mică decât cea a bărbaților în toate categoriile analizate. În cazul pensiilor pentru limită de vârstă, femeile primesc în medie doar 62,9% din valoarea pensiei încasate de bărbați.
Diferența este explicată de salariile istorice mai mici, perioadele de întrerupere a activității profesionale și stagiile de cotizare mai reduse.
Cea mai mare discrepanță apare la pensiile pentru limită de vârstă cu stagiu incomplet de cotizare, unde pensia medie a femeilor reprezintă doar 56% din cea a bărbaților.
Majoritatea pensionarilor sunt beneficiari ai pensiei pentru limită de vârstă
Structura sistemului de pensii rămâne dominată de pensionarii pentru limită de vârstă, care reprezintă 80,7% din totalul beneficiarilor de asigurări sociale.
Pensiile de urmaș au o pondere de 9,6%, iar pensiile de invaliditate reprezintă 8,1% din total.
Pensiile anticipate și anticipate parțial au cea mai redusă pondere, de doar 1,6%.
Datele arată că peste 3,2 milioane de pensionari pentru limită de vârstă au realizat stagiul complet de cotizare, ceea ce reprezintă peste 80% din totalul beneficiarilor din această categorie.
Aproape 900.000 de pensionari primesc indemnizație socială
Un alt indicator relevant este numărul persoanelor care beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari.
În primul trimestru al anului 2026, 886.900 de persoane au primit acest sprijin. Dintre acestea, 842.900 provin din sistemul public de pensii, reprezentând 18,4% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat.
Datele indică faptul că aproape unul din cinci pensionari din sistemul public are nevoie de completarea veniturilor până la nivelul minim garantat de stat.
Raportul INS confirmă că sistemul de pensii din România se confruntă cu trei provocări majore: scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor, dezechilibrele demografice și discrepanțele teritoriale și de gen.
În condițiile în care populația îmbătrânește, iar raportul dintre salariați și pensionari rămâne fragil în multe județe, sustenabilitatea sistemului va depinde tot mai mult de evoluția pieței muncii, de nivelul contribuțiilor sociale și de capacitatea economiei de a genera venituri suficiente pentru finanțarea pensiilor.
Datele pentru primul trimestru din 2026 arată că, deși sistemul rămâne funcțional, presiunile asupra acestuia continuă să crească, iar menținerea nivelului de trai al pensionarilor va reprezenta una dintre cele mai importante provocări sociale și economice ale următorilor ani.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
