Percheziții ale Parchetului European în România și Bulgaria într-o investigație de fraudă în valoare de 20 milioane de euro

Percheziții ale Parchetului European în România și Bulgaria într-o investigație de fraudă în valoare de 20 milioane de euro

Parchetul European (EPPO) din București (România) a efectuat miercuri percheziții în cadrul unei anchete privind o posibilă fraudă care implică două proiecte de fabricare a bateriilor litiu-ion și a structurilor modulare metalice prefabricate, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro fiecare, cofinanțate de UE.

Un total de 14 percheziții domiciliare și comerciale au fost efectuate în România și Bulgaria pentru a strânge probe. De asemenea, au fost efectuate măsuri de investigație în Austria și Regatul Unit (RU). Șapte suspecți vor fi aduși la biroul EPPO din București pentru a fi informați cu privire la statutul lor de suspecți.

Conform anchetei, beneficiarii proiectelor au depus documente false sau inexacte autorității de management din România între 2020 și 2024,   și anume oferte false pentru bugetul proiectelor, precum și documente inexacte pentru a-și dovedi propria contribuție financiară și capacitatea financiară.

CITESTE SI: 20 de suspecți din Letonia au fost reținuți de Parchetul European pentru o fraudă în achiziții IT de 1,5 milioane de euro

Se înțelege că, aceleași fonduri au fost utilizate în mod repetat pentru ambele proiecte pentru a crea aparența de soliditate financiară și au fost transferate în conturile beneficiarilor doar pentru perioada necesară generării extraselor de cont bancar justificative – asigurând astfel ilegal fonduri din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), din care au primit deja 7,5 milioane de euro.

Se susține, de asemenea, că unul dintre proiecte a fost implementat ilegal cu asistența unui funcționar public, care a certificat informații false în rapoartele vizitei la fața locului. Aceste rapoarte, care au stat la baza prelungirii ulterioare a contractului de finanțare și a perioadei de implementare a proiectului, au indicat în mod fals că echipamentele necesare prin contractul de furnizare au ajuns în țară, chiar dacă principalul furnizor nu achiziționase efectiv niciun echipament.

Beneficiarii sunt, de asemenea, suspectați că ar fi stabilit ulterior circuite financiare interne și internaționale frauduloase pentru a deturna fondurile în propriul beneficiu.

Faptele investigate ar putea constitui infracțiuni de fraudă, fals și spălare de bani.