Județul Iași se confruntă cu o accelerare dramatică a migrației externe definitive, numărul persoanelor care aleg să își stabilească domiciliul în străinătate crescând de peste șase ori în ultimul deceniu.
Dacă până în anul 2016 mai puțin de 1.000 de ieșeni plecau anual definitiv din România, tendința s-a schimbat radical în anii următori. Numărul emigranților a crescut constant, depășind pragul de 3.000 de persoane în 2021, apropiindu-se de 5.000 în 2022 și depășind 6.000 de persoane în anii de după 2023.
Datele confirmă că fenomenul migrației definitive continuă să afecteze puternic județul Iași, în ciuda dezvoltării economice și universitare din ultimii ani.
Moldova rămâne una dintre regiunile cele mai afectate de exodul populației
Fenomenul nu este unul izolat. Întreaga Regiune Nord-Est urmează aceeași tendință.
Zeci de mii de oameni au plecat în ultimele două decenii către Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Franța. În numeroase comune din Iași, Vaslui, Botoșani, Neamț și Bacău, plecarea în străinătate a devenit aproape un fenomen generațional.
În anul 2023, la nivel național, 48.612 persoane au emigrat definitiv din România. Dintre acestea, 15.551 provin din Regiunea Nord-Est, ceea ce înseamnă aproape o treime din totalul plecărilor înregistrate la nivelul țării.
Statisticile arată că regiunea continuă să fie una dintre cele mai afectate de fenomenul depopulării prin migrație externă.
Specialiștii explică această evoluție prin diferențele de venit dintre România și statele din Europa Occidentală, oportunitățile profesionale mai atractive, accesul la servicii publice mai performante și dorința multor familii de a oferi copiilor un sistem educațional considerat mai stabil.
În ultimii ani, tot mai mulți dintre cei care aleg să plece nu mai sunt muncitori sezonieri, ci persoane cu studii superioare, specialiști în domenii precum IT, sănătate, inginerie sau cercetare.
Cifrele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne dezvăluie o realitate care ar trebui să provoace îngrijorare la cel mai înalt nivel: România continuă să piardă populație într-un ritm care transformă treptat județe întregi în teritorii îmbătrânite, depopulate și lipsite de forță de muncă.
După pandemie, cifrele au început să fluctueze puternic
Anul 2018 a reprezentat vârful revenirilor înregistrate oficial, cu 65.678 de persoane care și-au stabilit sau restabilit domiciliul în România. În 2019, numărul a rămas aproape identic, la 64.479 de persoane. Părea că România începe să recupereze o parte dintre cetățenii plecați peste hotare.
Însă această tendință nu a rezistat. După pandemie, cifrele au început să fluctueze puternic, iar ultimii doi ani au adus o prăbușire care ridică numeroase semne de întrebare. Dacă în 2022 au fost înregistrate 54.839 de persoane care și-au stabilit domiciliul în țară, în 2023 numărul a căzut brusc la numai 29.830, pentru ca în 2024 să scadă și mai mult, până la 28.431.
Practic, în doar doi ani, numărul revenirilor oficiale în România s-a redus aproape la jumătate.
Pentru specialiștii în demografie, astfel de evoluții sunt un semnal de alarmă major. Ele sugerează că, deși milioane de români continuă să păstreze legături cu țara, tot mai puțini aleg să revină definitiv. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât România se confruntă deja cu una dintre cele mai severe crize demografice din Uniunea Europeană.
În multe zone ale țării, efectele sunt deja vizibile. Sate întregi din Moldova, inclusiv din județul Iași, se confruntă cu scăderea constantă a populației.
Școlile pierd elevi de la un an la altul, localitățile îmbătrânesc accelerat, iar angajatorii reclamă lipsa forței de muncă în aproape toate domeniile.
Datele Ministerului Afacerilor Interne arată însă doar o parte a tabloului. Instituția precizează că în Registrul Național de Evidență a Persoanelor sunt înregistrate domiciliile declarate oficial și că există numeroase situații în care persoanele nu locuiesc efectiv la adresa declarată. Cu alte cuvinte, realitatea din teren poate fi chiar mai dramatică decât cea reflectată în statisticile administrative.
În paralel, Direcția Generală de Pașapoarte actualizează constant evidențele cetățenilor români care și-au stabilit domiciliul în străinătate, fenomen care confirmă dimensiunea uriașă a mobilității populației românești.
Pentru România, miza nu este doar una statistică. Este o problemă care afectează economia, sistemul de pensii, piața muncii, educația și chiar siguranța comunităților locale.
Fiecare tânăr care pleacă înseamnă mai puțini contribuabili, mai puțini profesioniști și mai puțini oameni care pot susține dezvoltarea locală.
În județele Moldovei, unde declinul demografic se suprapune peste probleme economice și infrastructură insuficient dezvoltată, efectele sunt amplificate. Comunele pierd locuitori, orașele mici stagnează, iar municipiile încearcă să compenseze prin atragerea de investiții și prin proiecte de dezvoltare.
Cifrele oficiale nu mint. Ele descriu o țară care continuă să se confrunte cu una dintre cele mai mari provocări din istoria sa recentă: pierderea propriilor cetățeni.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
