Reformă în administrație: Guvernul propune reduceri de personal, descentralizare și disciplină financiară mai strictă
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsurile urmăresc „o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea”, precum și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.
Proiectul face parte dintr-un pachet mai larg de reforme inițiat de Guvernul României, în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și al recomandărilor Consiliul Uniunii Europene privind reducerea deficitului bugetar. România și-a asumat scăderea deficitului de la 7,9% din PIB în 2024 la sub 3% până în 2031.
În administrația publică locală, proiectul prevede o reducere cu 30% a numărului total de posturi aprobate, ceea ce ar urma să genereze, la nivel național, o scădere de aproximativ 10% a posturilor ocupate în ansamblul autorităților locale. În anul de tranziție, autoritățile locale vor putea diminua cheltuielile de personal proporțional cu numărul posturilor ce ar trebui desființate.
Pentru administrația publică centrală este prevăzută o reducere de 10% a cheltuielilor de personal, însoțită de măsuri de disciplină financiară mai stricte. Reducerile salariale realizate deja de ministere în anul 2025 vor fi luate în calcul la atingerea acestui obiectiv.
CITESTE SI: Ministrul Investitiilor despre reforma pensiilor speciale: „E timpul să ne trezim!”
Proiectul stabilește excepții de la reducerile de personal pentru sectoarele considerate esențiale: educație, cultură, spitale publice, servicii de ambulanță, precum și sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Totuși, pentru aceste domenii sunt prevăzute măsuri compensatorii.
Astfel, ar urma să crească vârsta de pensionare pentru militari, sporul de doctorat din învățământ ar putea fi redus, iar în sistemul sanitar se propun un nou sistem de clasificare a spitalelor și introducerea salarizării în funcție de performanță.
Documentul guvernamental evidențiază mai multe disfuncționalități în administrația publică, inclusiv proceduri greoaie de descentralizare, blocaje în transferul bunurilor între stat și autoritățile locale, imobile publice neutilizate sau degradate și deficiențe în managementul resurselor umane.
Prin măsurile propuse, Executivul urmărește reducerea birocrației, accelerarea transferului de bunuri către comunități, eficientizarea cheltuielilor publice și facilitarea accesării fondurilor europene, în special a celor din PNRR.
Adoptarea ordonanței este justificată de autorități prin caracterul urgent al reformelor, în contextul presiunilor bugetare și al obligațiilor asumate la nivel european.
