Sistemul centralizat de termoficare din Iași intră din nou într-o zonă sensibilă, odată cu propunerea administrației locale de a aproba noi prețuri pentru producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, în baza unei decizii emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Deși populația va continua să plătească un tarif subvenționat, costul real al gigacaloriei crește, iar diferența este acoperită din bugetul local, deja puternic solicitat.
Decizia va ajunge pe masa Consiliului Local, vineri, într-un context în care termoficarea rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități financiare ale municipiului.
Din iulie 2021, după încetarea contractului cu Veolia Energie Iași, Municipiul Iași a devenit operatorul integral al serviciului public de termoficare, preluând producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice. Practic, Primăria nu mai este doar autoritate de reglementare locală, ci și administrator direct al unui sistem tehnic complex, costisitor și în mare parte învechit.
În prezent, sistemul centralizat deservește peste 22.400 de apartamente, 165 de agenți economici, 53 de instituții publice, 76 de unități de învățământ, 5 universități și 10 spitale. Orice sincope financiare sau tehnice afectează direct zeci de mii de ieșeni.
La 24 iulie 2025, Consiliul Local stabilea prețul pentru un MWh (megawatt-oră) la 257,86 lei pentru cetățeni. Dacă CL va vota noul proiect, tariful unui MWh va ajunge la 281,46 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 23,6 lei.
Prin Decizia ANRE nr. 1300 din 25 iunie 2025, prețul energiei termice produse în cogenerare de înaltă eficiență la CET-urile din Iași a fost stabilit la 352,40 lei/MWh, fără TVA, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei noncasnici.
Pe baza acestui preț, dar și a costurilor de transport, distribuție și a pierderilor tehnologice din rețea, rezultă prețuri finale semnificativ mai mari: 488,38 lei/MWh pentru utilizatorii racordați la rețeaua de transport, 695,36 lei/MWh pentru cei racordați la rețeaua de distribuție.
Acestea sunt costurile reale ale sistemului.
Pentru populație, administrația locală propune un preț local de facturare de 281,46 lei/MWh fără TVA, mult sub costul real. Diferența ajunge la 413,90 lei/MWh, sumă care va fi acoperită integral din bugetul municipiului Iași, sub formă de subvenție.
Comparativ cu nivelul aprobat anterior, subvenția crește, ceea ce înseamnă zeci de milioane de lei anual direcționați către menținerea unui preț suportabil pentru populație.
Legea este clară: dacă autoritatea locală aprobă un preț mai mic decât costul real, diferența trebuie acoperită din bugetul local, în caz contrar existând riscul blocării unor fonduri prin mecanismele Ministerului Finanțelor.
Unul dintre marile motive pentru care energia termică este atât de scumpă la Iași îl reprezintă pierderile tehnologice uriașe, confirmate prin bilanțul termoenergetic aprobat de Consiliul Local în 2023: peste 21% pierderi în rețeaua de transport, peste 21% pierderi în rețeaua de distribuție, peste 22% pierderi în centralele termice de cartier.
Cu alte cuvinte, aproape un sfert din energia produsă se pierde înainte de a ajunge la consumatori, din cauza conductelor vechi, izolațiilor degradate și a infrastructurii subdimensionate.
Spre deosebire de populație, agenții economici, instituțiile și consumatorii noncasnici nu beneficiază de subvenții. Aceștia vor plăti integral prețurile aprobate, în funcție de tipul de racordare, ceea ce generează costuri ridicate pentru școli, spitale sau alte instituții publice – costuri care, indirect, se întorc tot în bugetul local sau de stat.
În documentele înaintate Consiliului Local, executivul Primăriei susține că aprobarea noilor prețuri este „necesară și oportună”, fiind impusă de cadrul legislativ și de deciziile ANRE. Totodată, autoritatea locală are dreptul, cel puțin teoretic, să refuze tarifele propuse, însă doar în condiții strict justificate, ceea ce limitează marja reală de negociere.
Dincolo de tabele, procente și articole de lege, problema termoficării ieșene rămâne una structurală. Sistemul supraviețuiește prin subvenții masive, fără ca investițiile în modernizare să țină pasul cu degradarea rețelelor. Fără fonduri consistente pentru reabilitare și fără reducerea pierderilor, orice creștere de preț riscă să fie doar un nou pansament aplicat unui sistem bolnav.
În final, decizia Consiliului Local nu este doar despre cât va costa gigacaloria, ci despre cât mai poate susține bugetul Iașului un sistem de termoficare scump, ineficient și vital pentru oraș.
Iașul se încălzește pe datorie: 130 de milioane de lei împrumut pentru o singură iarnă
Primăria Iași pregătește un nou împrumut substanțial, de 130 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 25,5 milioane de euro, bani care vor fi folosiți exclusiv pentru achiziția combustibilului necesar producerii energiei termice în sezonul rece 2025–2026. Creditul urmează să fie contractat pe o perioadă de șase ani, iar rambursarea va fi făcută integral din bugetul local, adică din bani publici.
Decizia vine într-un context deja tensionat pentru finanțele municipiului, marcat de subvenții tot mai mari pentru termoficare, pierderi uriașe în rețea și o listă lungă de împrumuturi aflate în derulare.
